Dicționar de expresii

ro mare – mic   »   af groot – klein

68 [şaizeci şi opt]

mare – mic

mare – mic

68 [agt en sestig]

groot – klein

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
mare şi mic g--ot-en-k---n g---- e- k---- g-o-t e- k-e-n -------------- groot en klein 0
Elefantul este mare. Die oli-----is -----. D-- o------ i- g----- D-e o-i-a-t i- g-o-t- --------------------- Die olifant is groot. 0
Şoarecele este mic. D-e -u---i--kl---. D-- m--- i- k----- D-e m-i- i- k-e-n- ------------------ Die muis is klein. 0
întunecat şi luminos d---e-----he-der d----- e- h----- d-n-e- e- h-l-e- ---------------- donker en helder 0
Noaptea este întunecată. Die--a---s do-ker. D-- n-- i- d------ D-e n-g i- d-n-e-. ------------------ Die nag is donker. 0
Ziua este luminoasă. D-e--a---s-helder. D-- d-- i- h------ D-e d-g i- h-l-e-. ------------------ Die dag is helder. 0
bătrân şi tânăr o------jo-k o-- e- j--- o-d e- j-n- ----------- oud en jonk 0
Bunicul nostru este foarte bătrân. On------ is-b--- ---. O-- o--- i- b--- o--- O-s o-p- i- b-i- o-d- --------------------- Ons oupa is baie oud. 0
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr. 70 j-----elede-w-s -- -o- j-n-. 7- j--- g----- w-- h- n-- j---- 7- j-a- g-l-d- w-s h- n-g j-n-. ------------------------------- 70 jaar gelede was hy nog jonk. 0
frumos şi urât m------ lelik m--- e- l---- m-o- e- l-l-k ------------- mooi en lelik 0
Fluturele este frumos. Di---l-n--r ----o--. D-- v------ i- m---- D-e v-i-d-r i- m-o-. -------------------- Die vlinder is mooi. 0
Păianjenul este urât. D-- -----e-op--s leli-. D-- s-------- i- l----- D-e s-i-n-k-p i- l-l-k- ----------------------- Die spinnekop is lelik. 0
gras şi slab Di- /--e- en --n D-- / v-- e- d-- D-k / v-t e- d-n ---------------- Dik / vet en dun 0
O femeie la 100 de kilograme este grasă. ’--V--u -an 100k---s--i--/ v--. ’- V--- v-- 1---- i- d-- / v--- ’- V-o- v-n 1-0-g i- d-k / v-t- ------------------------------- ’n Vrou van 100kg is dik / vet. 0
Un bărbat la 50 de kilograme este slab. ’---a---an --kg i----n. ’- M-- v-- 5--- i- d--- ’- M-n v-n 5-k- i- d-n- ----------------------- ’n Man van 50kg is dun. 0
scump şi ieftin d-u--e- --ed-o-p d--- e- g------- d-u- e- g-e-k-o- ---------------- duur en goedkoop 0
Maşina este scumpă. Di---o--r i--d--r. D-- m---- i- d---- D-e m-t-r i- d-u-. ------------------ Die motor is duur. 0
Ziarul este ieftin. Di--koera-t -s-goe-koo-. D-- k------ i- g-------- D-e k-e-a-t i- g-e-k-o-. ------------------------ Die koerant is goedkoop. 0

Code-switching

Persoanele bilingve sunt din ce în ce mai multe. Ele vorbesc mai mult de o singură limbă. Multe dintre ele schimbă limbile. În funcţie de situaţie decid pe care să o folosească. De exemplu, nu vorbesc aceeaşi limbă acasă sau la serviciu. Astfel, ele se adaptează mediului în care trăiesc. Dar au şi posibilitatea de a schimba limba în mod spontan. Acest fenomen este numit code-switching . În timpul code-switching-ului, schimbăm limba atunci când vorbim. Pot exista mai multe motive pentru care interlocutorii schimbă limba. Deseori, ei nu găsesc cuvântul potrivit în limba respectivă. Se pot exprima mai bine în cealaltă limbă. Probabil că se simt mai siguri pe limba respectivă. Ei aleg aceea limbă pentru lucruri personale sau private. Uneori, un cuvânt poate să nu existe în aceea limbă. În orice caz, interlocutorii schimbă limba. Sau o schimbă pentru a nu fi înţeleşi. Code-switching-ul funcţionează de fapt ca o limbă secretă. Mai demult, amestecul limbilor era criticat. Credeam că interlocutorii nu vorbesc nicio limbă corect. Azi vedem lucrurile altfel. Code-switching-ul este recunoscut ca o competenţă lingvistică aparte. Poate fi interesant să observăm interlocutorii folosind code-switching-ul. Deseori, ei nu schimbă doar limba. Se modifică şi alte elemente de comunicare. Mulţi vorbesc prea repede, prea tare sau prea accentuat în cealaltă limbă. Sau, dintr-o dată, gesticulează sau folosesc mai mult mimica. Code-switching-ul este întotdeauna şi culture-switching.