Dicționar de expresii

ro La magazin   »   af In die afdelingswinkel

52 [cincizeci şi doi]

La magazin

La magazin

52 [twee en vyftig]

In die afdelingswinkel

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Mergem la un magazin? G--- on- n- d-- a--el--gs----el -oe? G--- o-- n- d-- a-------------- t--- G-a- o-s n- d-e a-d-l-n-s-i-k-l t-e- ------------------------------------ Gaan ons na die afdelingswinkel toe? 0
Trebuie să fac cumpărături. Ek -oet ---n --k--i-- d---. E- m--- g--- i------- d---- E- m-e- g-a- i-k-p-e- d-e-. --------------------------- Ek moet gaan inkopies doen. 0
Vreau să cumpăr multe. Ek-w-- -----i-k-p--s koop. E- w-- b--- i------- k---- E- w-l b-i- i-k-p-e- k-o-. -------------------------- Ek wil baie inkopies koop. 0
Unde sunt articolele de birou? W-ar-is --e ka--o--b----igh-de? W--- i- d-- k------------------ W-a- i- d-e k-n-o-r-e-o-i-h-d-? ------------------------------- Waar is die kantoorbenodighede? 0
Îmi trebuie plicuri şi hârtie de scris. Ek h-t-koever-- -- b-ie-p----r --di-. E- h-- k------- e- b---------- n----- E- h-t k-e-e-t- e- b-i-f-a-i-r n-d-g- ------------------------------------- Ek het koeverte en briefpapier nodig. 0
Îmi trebuie pixuri şi carioci. Ek-h-t b-l-un-pe--- e---ok- p---e-n-di-. E- h-- b----------- e- k--- p---- n----- E- h-t b-l-u-t-e-n- e- k-k- p-n-e n-d-g- ---------------------------------------- Ek het balpuntpenne en koki penne nodig. 0
Unde este mobilierul? W-a--i--die me-----? W--- i- d-- m------- W-a- i- d-e m-u-e-s- -------------------- Waar is die meubels? 0
Am nevoie de un dulap şi de o comodă. Ek-h-t ’- kas -n -n---a--as -odig. E- h-- ’- k-- e- ’- l------ n----- E- h-t ’- k-s e- ’- l-a-k-s n-d-g- ---------------------------------- Ek het ’n kas en ’n laaikas nodig. 0
Am nevoie de un birou şi de un raft. E--h-- ---lessena---e- -- bo-kr-k n-d-g. E- h-- ’- l-------- e- ’- b------ n----- E- h-t ’- l-s-e-a-r e- ’- b-e-r-k n-d-g- ---------------------------------------- Ek het ’n lessenaar en ’n boekrak nodig. 0
Unde sunt jucăriile? Waa- ---di--spe---o-d? W--- i- d-- s--------- W-a- i- d-e s-e-l-o-d- ---------------------- Waar is die speelgoed? 0
Îmi trebuie o păpuşă şi un ursuleţ. Ek he--’--p---en--ed--eb-e- no--g. E- h-- ’- p-- e- t--------- n----- E- h-t ’- p-p e- t-d-i-b-e- n-d-g- ---------------------------------- Ek het ’n pop en teddiebeer nodig. 0
Îmi trebuie o minge de fotbal şi un joc de şah. E- -et -n s-kker--- e- ’n---aa-stel -o-i-. E- h-- ’- s-------- e- ’- s-------- n----- E- h-t ’- s-k-e-b-l e- ’- s-a-k-t-l n-d-g- ------------------------------------------ Ek het ’n sokkerbal en ’n skaakstel nodig. 0
Unde este unealta? Waa- i- d-- g-r-edskap? W--- i- d-- g---------- W-a- i- d-e g-r-e-s-a-? ----------------------- Waar is die gereedskap? 0
Îmi trebuie un ciocan şi un cleşte. Ek-h---’n-h---er-en-’n t--g -o-i-. E- h-- ’- h----- e- ’- t--- n----- E- h-t ’- h-m-e- e- ’- t-n- n-d-g- ---------------------------------- Ek het ’n hammer en ’n tang nodig. 0
Îmi trebuie un burghiu şi o şurubelniţă. Ek-h-t-’n-b-or-e- -n-skro-wedr-ai-r-nodi-. E- h-- ’- b--- e- ’- s------------- n----- E- h-t ’- b-o- e- ’- s-r-e-e-r-a-e- n-d-g- ------------------------------------------ Ek het ’n boor en ’n skroewedraaier nodig. 0
Unde sunt bijuteriile? W-----s-die-juwe--e---a-e? W--- i- d-- j------------- W-a- i- d-e j-w-l-e-s-a-e- -------------------------- Waar is die juweliersware? 0
Îmi trebuie un lănţişor şi o brăţară. Ek het ’- -als--oer--n--n arm-and--odi-. E- h-- ’- h-------- e- ’- a------ n----- E- h-t ’- h-l-s-o-r e- ’- a-m-a-d n-d-g- ---------------------------------------- Ek het ’n halssnoer en ’n armband nodig. 0
Îmi trebuie un inel şi cercei. Ek--e---- --ng -----rbe-l- ---ig. E- h-- ’- r--- e- o------- n----- E- h-t ’- r-n- e- o-r-e-l- n-d-g- --------------------------------- Ek het ’n ring en oorbelle nodig. 0

Femeile sunt mai talentate din punct de vedere lingvistic decât bărbaţii!

Femeile sunt la fel de inteligente ca bărbaţii. În medie, ambele sexe au același coeficient de inteligenţă. Cu toate acestea, competențele de gen diferă. De exemplu, bărbaţii au o gândire tridimensională mai dezvoltată. De asemenea, rezolvă problemele matematice mai bine. Femeile, pe de altă parte, au o memorie mai bună. Și stăpânesc mai bine limbile străine. Femeile fac mai puţine greşeli de ortografie și de gramatică. Ele au, de asemenea, un vocabular mai mare și citesc mai fluent. Prin urmare, ele obțin de obicei rezultate mai bune la testele de limbă. Motivul acestui avantaj lingvistic se află în creier. Creierul bărbaţilor şi cel al femeilor este organizat diferit. Emisfera stângă a creierului este responsabilă de limbă. Această regiune controlează procesele lingvistice. În ciuda acestui fapt, femeile folosesc ambele emisfere ale creierului în procesarea vorbirii. Mai mult, cele două emisfere ale creierului lor pot face schimb de idei mai bine. Aşadar, creierul feminin este mai activ în procesarea limbii. Şi femeile pot prelucra mai eficient limbajul. Înca nu ştim de ce sunt diferite cele doua emisfere ale creierului. Unii cercetatori susţin că explicaţia se găseşte în biologie. Genele feminine şi masculine influenţează dezvoltarea creierului. Hormonii sunt şi ei responsabili de diferenţele dintre barbaţi şi femei. Unii spun că educaţia ne influenţează dezvoltarea. Căci fetiţele citesc şi vorbesc mai mult. În timp ce băieţeii primesc mai multe jucării tehnice. Deci, mediul înconjurator ne formează creierul. Pe de altă parte, există multe diferenţe în întreaga lume. Şi copiii sunt crescuţi diferit în fiecare cultură.
Știați?
Vietnameza se numără printre limbile mon-khmere. Este limba nativă a mai mult de 80 de oameni. Nu e înrudită cu Chineza. Majoritatea vocabularului este, totuși, de origine chineză. Asta se datorează faptului că Vietnam a făcut parte din China pentru mai mult de 1000 de ani. Apoi, în timpul colonializării, Franța a avut o foarte mare influență asupra dezvoltării vietnamezei. Vietnameza este o limbă tonală. Asta înseamnă că timbrul silabei determină înțelesul unui cuvânt. De aceea, o pronunție greșită poate schimba complet ce se spune sau înțelesul unei propoziții. În total, sunt șase timbre diferite în vietnameză. Astăzi, limba e scrisă cu caractere latine. Mai înainte se foloseau caracterele chinezești. Deoarece vietnameza este o limbă izolată, cuvintele nu se declină. Limba este încă în stadii timpurii de dezvoltare. Descoperiți această limbă - merită!