Dicționar de expresii

ro Negaţie 1   »   af Ontkenning 1

64 [şaizeci şi patru]

Negaţie 1

Negaţie 1

64 [vier en sestig]

Ontkenning 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Nu înţeleg cuvântul. Ek vers-aan---- di- wo--d ---. E- v------- n-- d-- w---- n--- E- v-r-t-a- n-e d-e w-o-d n-e- ------------------------------ Ek verstaan nie die woord nie. 0
Nu înţeleg propoziţia. E---ersta-- nie d-e---n ni-. E- v------- n-- d-- s-- n--- E- v-r-t-a- n-e d-e s-n n-e- ---------------------------- Ek verstaan nie die sin nie. 0
Nu înţeleg sensul. E- ---s-aan-------e---t---ni---ie. E- v------- n-- d-- b-------- n--- E- v-r-t-a- n-e d-e b-t-k-n-s n-e- ---------------------------------- Ek verstaan nie die betekenis nie. 0
profesorul di--o-d-rwy-er d-- o--------- d-e o-d-r-y-e- -------------- die onderwyser 0
Înţelegeţi ce spune profesorul? Verst--n-u-di- -n-er-yser? V------- u d-- o---------- V-r-t-a- u d-e o-d-r-y-e-? -------------------------- Verstaan u die onderwyser? 0
Da, îl înţeleg bine. J------------a- h-m-goe-. J-- e- v------- h-- g---- J-, e- v-r-t-a- h-m g-e-. ------------------------- Ja, ek verstaan hom goed. 0
profesoara die --de-wy--r-s d-- o----------- d-e o-d-r-y-e-e- ---------------- die onderwyseres 0
Înţelegeţi ce spune profesoara? Verst-a- u --e --derw-se---? V------- u d-- o------------ V-r-t-a- u d-e o-d-r-y-e-e-? ---------------------------- Verstaan u die onderwyseres? 0
Da, o înţeleg bine. J-- e-----st--- ---- g--d. J-- e- v------- h--- g---- J-, e- v-r-t-a- h-a- g-e-. -------------------------- Ja, ek verstaan haar goed. 0
oamenii di--m---e d-- m---- d-e m-n-e --------- die mense 0
Înţelegeţi ce spun oamenii? V-rs--a--- -ie m-nse? V------- u d-- m----- V-r-t-a- u d-e m-n-e- --------------------- Verstaan u die mense? 0
Nu, nu-i înţeleg aşa de bine. Ne----- ----ta-----lle -ie-so -oed-ni-. N--- e- v------- h---- n-- s- g--- n--- N-e- e- v-r-t-a- h-l-e n-e s- g-e- n-e- --------------------------------------- Nee, ek verstaan hulle nie so goed nie. 0
prietena d-e --ien--n d-- v------- d-e v-i-n-i- ------------ die vriendin 0
Aveţi o prietenă? He- u-’n-vri-n-i-? H-- u ’- v-------- H-t u ’- v-i-n-i-? ------------------ Het u ’n vriendin? 0
Da, am una. Ja, -k-h--. J-- e- h--- J-, e- h-t- ----------- Ja, ek het. 0
fiica d-- --g-er d-- d----- d-e d-g-e- ---------- die dogter 0
Aveţi o fiică? H-t-u-’-----ter? H-- u ’- d------ H-t u ’- d-g-e-? ---------------- Het u ’n dogter? 0
Nu, nu am una. Nee, ek--------. N--- e- h-- n--- N-e- e- h-t n-e- ---------------- Nee, ek het nie. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Nevăzătorii procesează limbajul mai eficient

Persoanele nevăzătoare înţeleg mai bine. Rezultatul este că pot trece prin viaţă mai uşor. Dar nevăzătorii procesează limbajul mai eficient. Numeroase studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Cercetătorii le-au dat subiecţilor să asculte înregistrări. Viteza limbajului creştea simţitor. În ciuda acestui lucru, nevăzătorii puteau înţelege textele. Pe de altă parte, văzătorii nu au putut înţelege textele. Viteza limbajului a fost prea mare pentru ei. Un alt experiment a ajuns la un rezultat asemănător. Văzătorii şi nevăzătorii au ascultat diferite fraze. O parte din fraze au fost manipulate. Ultimul cuvânt a fost înlocuit cu un cuvânt-nonsens. Subiecţii trebuiau să evalueze frazele. Ei trebuiau să spună dacă frazele aveau sau nu sens. În timp ce lucrau, creierul le-a fost examinat. Certătătorii au măsurat diferite frecvenţe ale creierului. Astfel, şi-au putut da seama de viteza cu care creierul rezolva exerciţiul. La nevăzători apărea rapid un semnal. Acest semnal indică faptul că fraza a fost analizată. La văzători acest semnal apărea mult mai târziu. Nu ştim de ce nevăzătorii procesează limbajul mult mai eficient. Dar oamenii de ştiinţă au o teorie. Ei cred că o parte din creier este mai intens folosită. Este zona cu care văzătorii procesează semnalele vizuale. La nevăzători această parte nu este folosită pentru a vedea. Este liberă pentru a fi folosită altfel. Aşadar, nevăzătorii au o mai mare capacitate în a procesa limbajul.