Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   mr विशेषणे १

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

७८ [अठ्ठ्याहत्तर]

78 [Aṭhṭhyāhattara]

विशेषणे १

viśēṣaṇē 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
o femeie bătrână म-ह-तारी-स----ी म्___ स्__ म-ह-त-र- स-त-र- --------------- म्हातारी स्त्री 0
mh-t-rī st-ī m______ s___ m-ā-ā-ī s-r- ------------ mhātārī strī
o femeie grasă ल-्- स्-्-ी ल__ स्__ ल-्- स-त-र- ----------- लठ्ठ स्त्री 0
laṭ---a strī l______ s___ l-ṭ-ṭ-a s-r- ------------ laṭhṭha strī
o femeie curioasă जि-्ञ-सू--्त्-ी जि___ स्__ ज-ज-ञ-स- स-त-र- --------------- जिज्ञासू स्त्री 0
j-j---ū st-ī j______ s___ j-j-ā-ū s-r- ------------ jijñāsū strī
o maşină nouă नवीन कार न__ का_ न-ी- क-र -------- नवीन कार 0
n--īn- k--a n_____ k___ n-v-n- k-r- ----------- navīna kāra
o maşină rapidă व-ग--- कार वे___ का_ व-ग-ा- क-र ---------- वेगवान कार 0
v-ga--na -āra v_______ k___ v-g-v-n- k-r- ------------- vēgavāna kāra
o maşină comodă आर-मद--ी क-र आ____ का_ आ-ा-द-य- क-र ------------ आरामदायी कार 0
ār----ā-ī kā-a ā________ k___ ā-ā-a-ā-ī k-r- -------------- ārāmadāyī kāra
o rochie albastră नी-- -ो-ाख नी_ पो__ न-ळ- प-ष-ख ---------- नीळा पोषाख 0
n-ḷā-----kha n___ p______ n-ḷ- p-ṣ-k-a ------------ nīḷā pōṣākha
o rochie roşie ला- --ष-ख ला_ पो__ ल-ल प-ष-ख --------- लाल पोषाख 0
l----pōṣ--ha l___ p______ l-l- p-ṣ-k-a ------------ lāla pōṣākha
o rochie verde ह-र---प-षाख हि__ पो__ ह-र-ा प-ष-ख ----------- हिरवा पोषाख 0
h-ravā -ō----a h_____ p______ h-r-v- p-ṣ-k-a -------------- hiravā pōṣākha
o poşetă neagră क-ळ----ग का_ बॅ_ क-ळ- ब-ग -------- काळी बॅग 0
k-ḷ- b-ga k___ b___ k-ḷ- b-g- --------- kāḷī bĕga
o poşetă maro त-क-र- --ग त___ बॅ_ त-क-र- ब-ग ---------- तपकिरी बॅग 0
t---k-r- b-ga t_______ b___ t-p-k-r- b-g- ------------- tapakirī bĕga
o poşetă albă पा--र- -ॅग पां__ बॅ_ प-ं-र- ब-ग ---------- पांढरी बॅग 0
p-ṇ-h-r--bĕga p_______ b___ p-ṇ-h-r- b-g- ------------- pāṇḍharī bĕga
oameni drăguţi चांग-े लोक चां__ लो_ च-ं-ल- ल-क ---------- चांगले लोक 0
cā---l- --ka c______ l___ c-ṅ-a-ē l-k- ------------ cāṅgalē lōka
oameni politicoşi नम्र-ल-क न__ लो_ न-्- ल-क -------- नम्र लोक 0
n-m-a -ōka n____ l___ n-m-a l-k- ---------- namra lōka
oameni interesanţi इं----्टिं- / व-श-ष्-पू-्ण ल-क इं_____ / वै______ लो_ इ-ट-े-्-ि-ग / व-श-ष-ट-ू-्- ल-क ------------------------------ इंटरेस्टिंग / वैशिष्टपूर्ण लोक 0
i-ṭa-ē-ṭi---/ ---śiṣ---ūrṇ--l-ka i____________ v____________ l___ i-ṭ-r-s-i-g-/ v-i-i-ṭ-p-r-a l-k- -------------------------------- iṇṭarēsṭiṅga/ vaiśiṣṭapūrṇa lōka
copii drăguţi प्रे---मु-े प्___ मु_ प-र-म- म-ल- ----------- प्रेमळ मुले 0
p-----a ---ē p______ m___ p-ē-a-a m-l- ------------ prēmaḷa mulē
copii obraznici उद--- मु-े उ___ मु_ उ-्-ट म-ल- ---------- उद्धट मुले 0
ud-d---a mu-ē u_______ m___ u-'-h-ṭ- m-l- ------------- ud'dhaṭa mulē
copii cuminţi सु----ावी-मुले सु____ मु_ स-स-व-ा-ी म-ल- -------------- सुस्वभावी मुले 0
su----hā----ulē s_________ m___ s-s-a-h-v- m-l- --------------- susvabhāvī mulē

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Marathi (1-100) MP3 Marathi (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....