Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ad Зыгорэ пшIоигъон

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [тIокIищрэ пшIырэ]

70 [tIokIishhrje pshIyrje]

Зыгорэ пшIоигъон

[Zygorje pshIoigon]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Adyghe Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Ту--- у---- п--------? Тутын уешъо пшIоигъуа? 0
T---- u---- p--------? Tu--- u---- p--------? Tutyn uesho pshIoigua? T-t-n u-s-o p-h-o-g-a? ---------------------?
Doriţi să dansaţi? Ук----- п--------? Укъашъо пшIоигъуа? 0
U----- p--------? Uk---- p--------? Ukasho pshIoigua? U-a-h- p-h-o-g-a? ----------------?
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ут------------ п--------? УтезекIухьанэу пшIоигъуа? 0
U--------'a---- p--------? Ut------------- p--------? UtezekIuh'anjeu pshIoigua? U-e-e-I-h'a-j-u p-h-o-g-a? ---------'---------------?
Vreau să fumez. Сэ т---- с---- с----------. Сэ тутын сешъо сшIоигъуагъ. 0
S-- t---- s---- s---------. Sj- t---- s---- s---------. Sje tutyn sesho sshIoiguag. S-e t-t-n s-s-o s-h-o-g-a-. --------------------------.
Vrei o ţigară? Си----- у---? Сигарет уфая? 0
S------ u----? Si----- u----? Sigaret ufaja? S-g-r-t u-a-a? -------------?
El vrea un foc. Ар (х--------) с----- ф--. Ар (хъулъфыгъ) сырныч фай. 0
A- (h-----) s------ f--. Ar (h-----) s------ f--. Ar (hulfyg) syrnych faj. A- (h-l-y-) s-r-y-h f-j. ---(------)------------.
Doresc să beau ceva. Зы----- с------- с----. Зыгорэм сешъонэу сыфай. 0
Z------- s-------- s----. Zy------ s-------- s----. Zygorjem seshonjeu syfaj. Z-g-r-e- s-s-o-j-u s-f-j. ------------------------.
Doresc să mănânc ceva. Зы---- с--- с-------. Зыгорэ сшхы сшIоигъу. 0
Z------ s---- s-------. Zy----- s---- s-------. Zygorje sshhy sshIoigu. Z-g-r-e s-h-y s-h-o-g-. ----------------------.
Doresc să mă odihnesc puţin. ТI---- з---------- с-------. ТIэкIу зызгъэпсэфы сшIоигъу. 0
T------ z----------- s-------. TI----- z----------- s-------. TIjekIu zyzgjepsjefy sshIoigu. T-j-k-u z-z-j-p-j-f- s-h-o-g-. -----------------------------.
Doresc să vă întreb ceva. Сэ з------ с------------ с-------. Сэ зыгорэм сыкъыкIэупчIэ сшIоигъу. 0
S-- z------- s-------------- s-------. Sj- z------- s-------------- s-------. Sje zygorjem sykykIjeupchIje sshIoigu. S-e z-g-r-e- s-k-k-j-u-c-I-e s-h-o-g-. -------------------------------------.
Doresc să vă rog ceva. Сэ з-------- с---------- с-------. Сэ зыгорэкIэ сыкъыолъэIу сшIоигъу. 0
S-- z---------- s--------- s-------. Sj- z---------- s--------- s-------. Sje zygorjekIje sykyoljeIu sshIoigu. S-e z-g-r-e-I-e s-k-o-j-I- s-h-o-g-. -----------------------------------.
Doresc să vă invit la ceva. Сэ з------ у----------- с-------. Сэ зыгорэм уезгъэблагъэ сшIоигъу. 0
S-- z------- u----------- s-------. Sj- z------- u----------- s-------. Sje zygorjem uezgjeblagje sshIoigu. S-e z-g-r-e- u-z-j-b-a-j- s-h-o-g-. ----------------------------------.
Ce doriţi vă rog? Сы- о п----------? Сыд о пшIоигъуагъ? 0
S-- o p---------? Sy- o p---------? Syd o pshIoiguag? S-d o p-h-o-g-a-? ----------------?
Doriţi o cafea? Ко-- у------? Кофе уфэягъа? 0
K--- u-------? Ko-- u-------? Kofe ufjejaga? K-f- u-j-j-g-? -------------?
Sau doriţi mai bine un ceai? Хь---- щ---- н--------? Хьауми щаймэ нахьышIуа? 0
H'a--- s------- n--'y-----? H'---- s------- n---------? H'aumi shhajmje nah'yshIua? H'a-m- s-h-j-j- n-h'y-h-u-? -'-----------------'------?
Vrem să mergem acasă. Тэ у--- т------- т----------. Тэ унэм тыкIожьы тшIоигъуагъ. 0
T-- u---- t------'y t---------. Tj- u---- t-------- t---------. Tje unjem tykIozh'y tshIoiguag. T-e u-j-m t-k-o-h'y t-h-o-g-a-. -----------------'------------.
Vreţi un taxi? Та--- ш-----? Такси шъуфая? 0
T---- s------? Ta--- s------? Taksi shufaja? T-k-i s-u-a-a? -------------?
Ei vor să dea un telefon. Ах-- т--------- т---- а----------. Ахэр телефонкIэ теохэ ашIоигъуагъ. 0
A---- t---------- t----- a---------. Ah--- t---------- t----- a---------. Ahjer telefonkIje teohje ashIoiguag. A-j-r t-l-f-n-I-e t-o-j- a-h-o-g-a-. -----------------------------------.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.