Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   no På hotell – ankomst

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [tjuesju]

På hotell – ankomst

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? H---dere--t l---g -om? H-- d--- e- l---- r--- H-r d-r- e- l-d-g r-m- ---------------------- Har dere et ledig rom? 0
Am rezervat o cameră. J-g h---besti-- r-m. J-- h-- b------ r--- J-g h-r b-s-i-t r-m- -------------------- Jeg har bestilt rom. 0
Numele meu este Müller. J-g hete- .-.--ü-l-r. J-- h---- .-- M------ J-g h-t-r .-. M-l-e-. --------------------- Jeg heter ... Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. J-- -re--er ------e-t-om. J-- t------ e- e--------- J-g t-e-g-r e- e-k-l-r-m- ------------------------- Jeg trenger et enkeltrom. 0
Am nevoie de o cameră dublă. J-g tr---er----d-bbel--om. J-- t------ e- d---------- J-g t-e-g-r e- d-b-e-t-o-. -------------------------- Jeg trenger et dobbeltrom. 0
Cât costă camera pe noapte? Hv- ko--er -om----pe- n-t-? H-- k----- r----- p-- n---- H-a k-s-e- r-m-e- p-r n-t-? --------------------------- Hva koster rommet per natt? 0
Vreau o cameră cu cadă. J-- øns--r--t-ro---ed-b--. J-- ø----- e- r-- m-- b--- J-g ø-s-e- e- r-m m-d b-d- -------------------------- Jeg ønsker et rom med bad. 0
Vreau o cameră cu duş. Je---nsker--- rom --d--u--. J-- ø----- e- r-- m-- d---- J-g ø-s-e- e- r-m m-d d-s-. --------------------------- Jeg ønsker et rom med dusj. 0
Pot să văd camera? Ka--j-g-få ----- -om--t? K-- j-- f- s- p- r------ K-n j-g f- s- p- r-m-e-? ------------------------ Kan jeg få se på rommet? 0
Există aici un garaj? F-n----det e- gar--j-? F----- d-- e- g------- F-n-e- d-t e- g-r-s-e- ---------------------- Finnes det en garasje? 0
Există aici un seif? Finne- det-en--a-e? F----- d-- e- s---- F-n-e- d-t e- s-f-? ------------------- Finnes det en safe? 0
Există aici un fax? Finne--d-t-en -a--? F----- d-- e- f---- F-n-e- d-t e- f-k-? ------------------- Finnes det en faks? 0
Bine, iau camera. F----,-j-g--ar -om--t. F----- j-- t-- r------ F-o-t- j-g t-r r-m-e-. ---------------------- Flott, jeg tar rommet. 0
Aici este cheia. Her -r n---e--. H-- e- n------- H-r e- n-k-e-e- --------------- Her er nøklene. 0
Aici este bagajul meu. H-r er -ag--jen-m-n. H-- e- b------- m--- H-r e- b-g-s-e- m-n- -------------------- Her er bagasjen min. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? Nå- er---t -rok-s-? N-- e- d-- f------- N-r e- d-t f-o-o-t- ------------------- Når er det frokost? 0
La ce oră se serveşte prânzul? N-r-er-de---idda-? N-- e- d-- m------ N-r e- d-t m-d-a-? ------------------ Når er det middag? 0
La ce oră se serveşte cina? N-- er--e- -v-l-----? N-- e- d-- k--------- N-r e- d-t k-e-d-m-t- --------------------- Når er det kveldsmat? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.