Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   nn In the hotel – Arrival

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [tjuesju]

In the hotel – Arrival

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? Ha---- eit--e--- --m? H-- d- e-- l---- r--- H-r d- e-t l-d-g r-m- --------------------- Har de eit ledig rom? 0
Am rezervat o cameră. E--h-r -eser-e---r-m. E- h-- r-------- r--- E- h-r r-s-r-e-t r-m- --------------------- Eg har reservert rom. 0
Numele meu este Müller. E- he-ter-Mø---r. E- h----- M------ E- h-i-e- M-l-e-. ----------------- Eg heiter Møller. 0
Am nevoie de o cameră single. E--tr------- e--el-r--. E- t---- e-- e--------- E- t-e-g e-t e-k-l-r-m- ----------------------- Eg treng eit enkeltrom. 0
Am nevoie de o cameră dublă. Eg -re-- ei- -o-b-l-ro-. E- t---- e-- d---------- E- t-e-g e-t d-b-e-t-o-. ------------------------ Eg treng eit dobbeltrom. 0
Cât costă camera pe noapte? Kv---os-------met -er n-t-? K-- k----- r----- p-- n---- K-a k-s-a- r-m-e- p-r n-t-? --------------------------- Kva kostar rommet per natt? 0
Vreau o cameră cu cadă. Eg v---g----e h- -i---o- me- b-d. E- v-- g----- h- e-- r-- m-- b--- E- v-l g-e-n- h- e-t r-m m-d b-d- --------------------------------- Eg vil gjerne ha eit rom med bad. 0
Vreau o cameră cu duş. Eg-v-l--jern--ha-ei---o- -e------. E- v-- g----- h- e-- r-- m-- d---- E- v-l g-e-n- h- e-t r-m m-d d-s-. ---------------------------------- Eg vil gjerne ha eit rom med dusj. 0
Pot să văd camera? K-n -- -å -j--på -o-me-? K-- e- f- s-- p- r------ K-n e- f- s-å p- r-m-e-? ------------------------ Kan eg få sjå på rommet? 0
Există aici un garaj? Er--e- --n--a-asj- ---? E- d-- e-- g------ h--- E- d-t e-n g-r-s-e h-r- ----------------------- Er det ein garasje her? 0
Există aici un seif? E--d-- -in s--e----? E- d-- e-- s--- h--- E- d-t e-n s-f- h-r- -------------------- Er det ein safe her? 0
Există aici un fax? E--d---e---f--s -er? E- d-- e-- f--- h--- E- d-t e-n f-k- h-r- -------------------- Er det ein faks her? 0
Bine, iau camera. Flo--- -g --k ---m-t. F----- e- t-- r------ F-o-t- e- t-k r-m-e-. --------------------- Flott, eg tek rommet. 0
Aici este cheia. He------ø-la--. H-- e- n------- H-r e- n-k-a-e- --------------- Her er nøklane. 0
Aici este bagajul meu. Her -r --g--j-- ---. H-- e- b------- m--- H-r e- b-g-s-e- m-n- -------------------- Her er bagasjen min. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? N-r e--de--f-ukost? N-- e- d-- f------- N-r e- d-t f-u-o-t- ------------------- Når er det frukost? 0
La ce oră se serveşte prânzul? N-r ---det---d---? N-- e- d-- m------ N-r e- d-t m-d-a-? ------------------ Når er det middag? 0
La ce oră se serveşte cina? Når er -e- k-e-d-mat? N-- e- d-- k--------- N-r e- d-t k-e-d-m-t- --------------------- Når er det kveldsmat? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.