Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   no Nektelse 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sekstifem]

Nektelse 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Este scump inelul? E--de--ri---n dy-? E- d-- r----- d--- E- d-n r-n-e- d-r- ------------------ Er den ringen dyr? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Nei--d-n--oste- bar- hund---e-r-. N--- d-- k----- b--- h----- e---- N-i- d-n k-s-e- b-r- h-n-r- e-r-. --------------------------------- Nei, den koster bare hundre euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Men-j-g -ar --r----mti. M-- j-- h-- b--- f----- M-n j-g h-r b-r- f-m-i- ----------------------- Men jeg har bare femti. 0
Eşti gata deja? E- d--fe-d-g --t? E- d- f----- a--- E- d- f-r-i- a-t- ----------------- Er du ferdig alt? 0
Nu, încă nu. N----i------d-. N--- i--- e---- N-i- i-k- e-d-. --------------- Nei, ikke enda. 0
Dar imediat sunt gata. M-n -eg--r snar- -er--g. M-- j-- e- s---- f------ M-n j-g e- s-a-t f-r-i-. ------------------------ Men jeg er snart ferdig. 0
Mai doreşti supă? V-l--u-ha--e- ----e? V-- d- h- m-- s----- V-l d- h- m-r s-p-e- -------------------- Vil du ha mer suppe? 0
Nu, nu mai doresc. Nei-tak-, -e--v-l -kke -- --r. N-- t---- j-- v-- i--- h- m--- N-i t-k-, j-g v-l i-k- h- m-r- ------------------------------ Nei takk, jeg vil ikke ha mer. 0
Dar încă o îngheţată. M-n -e- --l----mer-i-. M-- j-- v-- h- m-- i-- M-n j-g v-l h- m-r i-. ---------------------- Men jeg vil ha mer is. 0
Locuieşti de mult timp aici? H---du -od---er l--g-? H-- d- b--- h-- l----- H-r d- b-d- h-r l-n-e- ---------------------- Har du bodd her lenge? 0
Nu, abia de o lună. N-i- ---e-en-må--d. N--- b--- e- m----- N-i- b-r- e- m-n-d- ------------------- Nei, bare en måned. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Me--je- -j----r-m-----fo-- -l-er-de. M-- j-- k------ m---- f--- a-------- M-n j-g k-e-n-r m-n-e f-l- a-l-r-d-. ------------------------------------ Men jeg kjenner mange folk allerede. 0
Mergi mâine acasă? K--r----u h-em-i--org--? K----- d- h--- i m------ K-ø-e- d- h-e- i m-r-e-? ------------------------ Kjører du hjem i morgen? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N--- i--e f---i-h----. N--- i--- f-- i h----- N-i- i-k- f-r i h-l-a- ---------------------- Nei, ikke før i helga. 0
Dar mă întorc deja duminică. Men jeg -omme--ti--ake al-e-ed- -- --n-ag--. M-- j-- k----- t------ a------- p- s-------- M-n j-g k-m-e- t-l-a-e a-l-r-d- p- s-n-a-e-. -------------------------------------------- Men jeg kommer tilbake allerede på søndagen. 0
Fiica ta este deja majoră? Er-dattera--- a-le---e-v---en? E- d------ d- a------- v------ E- d-t-e-a d- a-l-r-d- v-k-e-? ------------------------------ Er dattera di allerede voksen? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ne-,---- e---are sy-te-. N--- h-- e- b--- s------ N-i- h-n e- b-r- s-t-e-. ------------------------ Nei, hun er bare sytten. 0
Dar are deja un prieten. Men--un--a- --l-r-d---n -j-----e. M-- h-- h-- a------- e- k-------- M-n h-n h-r a-l-r-d- e- k-æ-e-t-. --------------------------------- Men hun har allerede en kjæreste. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.