Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   bg В хотела – Пристигане

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [двайсет и седем]

27 [dvayset i sedem]

В хотела – Пристигане

[V khotela – Pristigane]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? Има-е -и св-бо--------? И---- л- с------- с---- И-а-е л- с-о-о-н- с-а-? ----------------------- Имате ли свободна стая? 0
Im----li-svob-dn- --a-a? I---- l- s------- s----- I-a-e l- s-o-o-n- s-a-a- ------------------------ Imate li svobodna staya?
Am rezervat o cameră. Аз -апа----с--я. А- з------ с---- А- з-п-з-х с-а-. ---------------- Аз запазих стая. 0
Az--a---ikh-s-ay-. A- z------- s----- A- z-p-z-k- s-a-a- ------------------ Az zapazikh staya.
Numele meu este Müller. Им--о ми ---ю---. И---- м- е М----- И-е-о м- е М-л-р- ----------------- Името ми е Мюлер. 0
Im--- mi y- My-le-. I---- m- y- M------ I-e-o m- y- M-u-e-. ------------------- Imeto mi ye Myuler.
Am nevoie de o cameră single. Т--б-а ми единичн---та-. Т----- м- е------- с---- Т-я-в- м- е-и-и-н- с-а-. ------------------------ Трябва ми единична стая. 0
T-ya-va -i--edi--c-n--s--ya. T------ m- y--------- s----- T-y-b-a m- y-d-n-c-n- s-a-a- ---------------------------- Tryabva mi yedinichna staya.
Am nevoie de o cameră dublă. Тр-бв- ми --о-на ----. Т----- м- д----- с---- Т-я-в- м- д-о-н- с-а-. ---------------------- Трябва ми двойна стая. 0
T--a--------vo-n- -t-ya. T------ m- d----- s----- T-y-b-a m- d-o-n- s-a-a- ------------------------ Tryabva mi dvoyna staya.
Cât costă camera pe noapte? К-----с-р-в---таята--а е--а ---? К---- с----- с----- з- е--- н--- К-л-о с-р-в- с-а-т- з- е-н- н-щ- -------------------------------- Колко струва стаята за една нощ? 0
K-l-o-st-uva ----a-a-z- -ed-a -o---h? K---- s----- s------ z- y---- n------ K-l-o s-r-v- s-a-a-a z- y-d-a n-s-c-? ------------------------------------- Kolko struva stayata za yedna noshch?
Vreau o cameră cu cadă. Б-- ж--а- / же--ла-с--я-с---н-. Б-- ж---- / ж----- с--- с б---- Б-х ж-л-л / ж-л-л- с-а- с б-н-. ------------------------------- Бих желал / желала стая с баня. 0
Bi-h-z--lal-/ -hel-l- -tay- s --n-a. B--- z----- / z------ s---- s b----- B-k- z-e-a- / z-e-a-a s-a-a s b-n-a- ------------------------------------ Bikh zhelal / zhelala staya s banya.
Vreau o cameră cu duş. Бих -ела--/ ж-л-ла---ая-----ш. Б-- ж---- / ж----- с--- с д--- Б-х ж-л-л / ж-л-л- с-а- с д-ш- ------------------------------ Бих желал / желала стая с душ. 0
B----zh-l---- ---lal---t--- s-du-h. B--- z----- / z------ s---- s d---- B-k- z-e-a- / z-e-a-a s-a-a s d-s-. ----------------------------------- Bikh zhelal / zhelala staya s dush.
Pot să văd camera? Мо-е -и -- --дя -тая-а? М--- л- д- в--- с------ М-ж- л- д- в-д- с-а-т-? ----------------------- Може ли да видя стаята? 0
M--h---- ---vid-a -----t-? M---- l- d- v---- s------- M-z-e l- d- v-d-a s-a-a-a- -------------------------- Mozhe li da vidya stayata?
Există aici un garaj? И-- ли-тук г-р-ж? И-- л- т-- г----- И-а л- т-к г-р-ж- ----------------- Има ли тук гараж? 0
Ima -i --k g-r---? I-- l- t-- g------ I-a l- t-k g-r-z-? ------------------ Ima li tuk garazh?
Există aici un seif? Има-ли -ук с--ф? И-- л- т-- с---- И-а л- т-к с-й-? ---------------- Има ли тук сейф? 0
Ima li t-k--e--? I-- l- t-- s---- I-a l- t-k s-y-? ---------------- Ima li tuk seyf?
Există aici un fax? И-- -- --к ф--с? И-- л- т-- ф---- И-а л- т-к ф-к-? ---------------- Има ли тук факс? 0
Ima-li tuk--a--? I-- l- t-- f---- I-a l- t-k f-k-? ---------------- Ima li tuk faks?
Bine, iau camera. Д-б-е- ще-в-е-- ста-т-. Д----- щ- в---- с------ Д-б-е- щ- в-е-а с-а-т-. ----------------------- Добре, ще взема стаята. 0
Dobr---s-c-e--z--- s-ayata. D----- s---- v---- s------- D-b-e- s-c-e v-e-a s-a-a-a- --------------------------- Dobre, shche vzema stayata.
Aici este cheia. Ет- к--ч-----. Е-- к--------- Е-о к-ю-о-е-е- -------------- Ето ключовете. 0
E---k----ho-et-. E-- k----------- E-o k-y-c-o-e-e- ---------------- Eto klyuchovete.
Aici este bagajul meu. Т--- е-б-га--т м-. Т--- е б------ м-- Т-в- е б-г-ж-т м-. ------------------ Това е багажат ми. 0
T-va -e b--azh-t--i. T--- y- b------- m-- T-v- y- b-g-z-a- m-. -------------------- Tova ye bagazhat mi.
La ce oră se serveşte micul dejun? В -ол-о---са ---аку--ат-? В к---- ч--- е з--------- В к-л-о ч-с- е з-к-с-а-а- ------------------------- В колко часа е закуската? 0
V k---- ----- y--zak---ata? V k---- c---- y- z--------- V k-l-o c-a-a y- z-k-s-a-a- --------------------------- V kolko chasa ye zakuskata?
La ce oră se serveşte prânzul? В ко--о ч-с- е ---дът? В к---- ч--- е о------ В к-л-о ч-с- е о-я-ъ-? ---------------------- В колко часа е обядът? 0
V--o----c-----y---byad--? V k---- c---- y- o------- V k-l-o c-a-a y- o-y-d-t- ------------------------- V kolko chasa ye obyadyt?
La ce oră se serveşte cina? В---л-о час- е-в----ят-? В к---- ч--- е в-------- В к-л-о ч-с- е в-ч-р-т-? ------------------------ В колко часа е вечерята? 0
V --l---c-a-- ----ech---a--? V k---- c---- y- v---------- V k-l-o c-a-a y- v-c-e-y-t-? ---------------------------- V kolko chasa ye vecheryata?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.