Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   et Hotellis – saabumine

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [kakskümmend seitse]

Hotellis – saabumine

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? Kas t----o---h-- ---a--u-a? K-- t--- o- ü--- v--- t---- K-s t-i- o- ü-t- v-b- t-b-? --------------------------- Kas teil on ühte vaba tuba? 0
Am rezervat o cameră. M- re-e-v-e--s-- t--. M- r------------ t--- M- r-s-r-e-r-s-n t-a- --------------------- Ma reserveerisin toa. 0
Numele meu este Müller. Mu n-mi--- ------. M- n--- o- M------ M- n-m- o- M-l-e-. ------------------ Mu nimi on Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. Mul o--v--- ü--s- --ba. M-- o- v--- ü---- t---- M-l o- v-j- ü-e-t t-b-. ----------------------- Mul on vaja ühest tuba. 0
Am nevoie de o cameră dublă. Mul-----a-- k-h-st tu-a. M-- o- v--- k----- t---- M-l o- v-j- k-h-s- t-b-. ------------------------ Mul on vaja kahest tuba. 0
Cât costă camera pe noapte? Kui-p--j-----s------a--ö---h--? K-- p---- m----- t--- ö- k----- K-i p-l-u m-k-a- t-b- ö- k-h-a- ------------------------------- Kui palju maksab tuba öö kohta? 0
Vreau o cameră cu cadă. M---o-vik--- --nn--a-t-ba. M- s-------- v------ t---- M- s-o-i-s-n v-n-i-a t-b-. -------------------------- Ma sooviksin vanniga tuba. 0
Vreau o cameră cu duş. M- s--v--sin du---- tu--. M- s-------- d----- t---- M- s-o-i-s-n d-š-g- t-b-. ------------------------- Ma sooviksin dušiga tuba. 0
Pot să văd camera? K-- ma-sa-ks-n -uba -äh-? K-- m- s------ t--- n---- K-s m- s-a-s-n t-b- n-h-? ------------------------- Kas ma saaksin tuba näha? 0
Există aici un garaj? Ka--si---on ------? K-- s--- o- g------ K-s s-i- o- g-r-a-? ------------------- Kas siin on garaaž? 0
Există aici un seif? K-s --in on-s-if? K-- s--- o- s---- K-s s-i- o- s-i-? ----------------- Kas siin on seif? 0
Există aici un fax? Kas-s-in -n-faks? K-- s--- o- f---- K-s s-i- o- f-k-? ----------------- Kas siin on faks? 0
Bine, iau camera. H-s-i,----võ-an-s-l-e --a. H----- m- v---- s---- t--- H-s-i- m- v-t-n s-l-e t-a- -------------------------- Hästi, ma võtan selle toa. 0
Aici este cheia. Siin-o- v----d. S--- o- v------ S-i- o- v-t-e-. --------------- Siin on võtmed. 0
Aici este bagajul meu. Sii- -n-----agas. S--- o- m- p----- S-i- o- m- p-g-s- ----------------- Siin on mu pagas. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? Mis kell-saa--h--mi--söö-- süüa? M-- k--- s--- h----------- s---- M-s k-l- s-a- h-m-i-u-ö-k- s-ü-? -------------------------------- Mis kell saab hommikusööki süüa? 0
La ce oră se serveşte prânzul? M-- ke-l----b-lõ-na- --üa? M-- k--- s--- l----- s---- M-s k-l- s-a- l-u-a- s-ü-? -------------------------- Mis kell saab lõunat süüa? 0
La ce oră se serveşte cina? Mi- ke-- s--b--ht-st--ü-a? M-- k--- s--- õ----- s---- M-s k-l- s-a- õ-t-s- s-ü-? -------------------------- Mis kell saab õhtust süüa? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.