Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   et Hotellis – saabumine

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [kakskümmend seitse]

Hotellis – saabumine

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? K---t-il-on ü-t--v--a-t--a? K__ t___ o_ ü___ v___ t____ K-s t-i- o- ü-t- v-b- t-b-? --------------------------- Kas teil on ühte vaba tuba? 0
Am rezervat o cameră. Ma--e--rve-r-sin-to-. M_ r____________ t___ M- r-s-r-e-r-s-n t-a- --------------------- Ma reserveerisin toa. 0
Numele meu este Müller. Mu--i---o- -ül-er. M_ n___ o_ M______ M- n-m- o- M-l-e-. ------------------ Mu nimi on Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. M-l-on -aja--h-st t-ba. M__ o_ v___ ü____ t____ M-l o- v-j- ü-e-t t-b-. ----------------------- Mul on vaja ühest tuba. 0
Am nevoie de o cameră dublă. M-l on -a-a---h-s--tu-a. M__ o_ v___ k_____ t____ M-l o- v-j- k-h-s- t-b-. ------------------------ Mul on vaja kahest tuba. 0
Cât costă camera pe noapte? Kui--alj- maks-b-tu----ö -oh--? K__ p____ m_____ t___ ö_ k_____ K-i p-l-u m-k-a- t-b- ö- k-h-a- ------------------------------- Kui palju maksab tuba öö kohta? 0
Vreau o cameră cu cadă. M- so--i-s-- va-ni-a-t--a. M_ s________ v______ t____ M- s-o-i-s-n v-n-i-a t-b-. -------------------------- Ma sooviksin vanniga tuba. 0
Vreau o cameră cu duş. Ma-s---iksi--du-i-a-tuba. M_ s________ d_____ t____ M- s-o-i-s-n d-š-g- t-b-. ------------------------- Ma sooviksin dušiga tuba. 0
Pot să văd camera? K-s ma--a----- tu-a ---a? K__ m_ s______ t___ n____ K-s m- s-a-s-n t-b- n-h-? ------------------------- Kas ma saaksin tuba näha? 0
Există aici un garaj? Kas----n o- ga----? K__ s___ o_ g______ K-s s-i- o- g-r-a-? ------------------- Kas siin on garaaž? 0
Există aici un seif? Kas -i-n ---s--f? K__ s___ o_ s____ K-s s-i- o- s-i-? ----------------- Kas siin on seif? 0
Există aici un fax? Kas-siin-o--fa--? K__ s___ o_ f____ K-s s-i- o- f-k-? ----------------- Kas siin on faks? 0
Bine, iau camera. Hä------a -õ--- sel-----a. H_____ m_ v____ s____ t___ H-s-i- m- v-t-n s-l-e t-a- -------------------------- Hästi, ma võtan selle toa. 0
Aici este cheia. S--n on -õtmed. S___ o_ v______ S-i- o- v-t-e-. --------------- Siin on võtmed. 0
Aici este bagajul meu. S--- ---mu-p---s. S___ o_ m_ p_____ S-i- o- m- p-g-s- ----------------- Siin on mu pagas. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? M-s-k-ll--a---ho--ik--ö-ki s-üa? M__ k___ s___ h___________ s____ M-s k-l- s-a- h-m-i-u-ö-k- s-ü-? -------------------------------- Mis kell saab hommikusööki süüa? 0
La ce oră se serveşte prânzul? Mis---l--s-a- -õ-na---ü--? M__ k___ s___ l_____ s____ M-s k-l- s-a- l-u-a- s-ü-? -------------------------- Mis kell saab lõunat süüa? 0
La ce oră se serveşte cina? Mis--e----aa----tu---s---? M__ k___ s___ õ_____ s____ M-s k-l- s-a- õ-t-s- s-ü-? -------------------------- Mis kell saab õhtust süüa? 0

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.