Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   no På restaurant 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [tjueni]

På restaurant 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Este liberă masa? E- --tt- b---et-l-di-? E- d---- b----- l----- E- d-t-e b-r-e- l-d-g- ---------------------- Er dette bordet ledig? 0
Îmi aduceţi vă rog un meniu. K-n -e--få -pise--r--t-/---n-e-? K-- j-- f- s---------- / m------ K-n j-g f- s-i-e-a-t-t / m-n-e-? -------------------------------- Kan jeg få spisekartet / menyen? 0
Ce îmi puteţi recomanda? H-----n-----nb-fa-e? H-- k-- d- a-------- H-a k-n d- a-b-f-l-? -------------------- Hva kan du anbefale? 0
Aş dori o bere. J-- -i- gje--- h- e--øl. J-- v-- g----- h- e- ø-- J-g v-l g-e-n- h- e- ø-. ------------------------ Jeg vil gjerne ha en øl. 0
Aş dori o apă minerală. Jeg---l gj-rne-h---t--i-e-a---n-. J-- v-- g----- h- e- m----------- J-g v-l g-e-n- h- e- m-n-r-l-a-n- --------------------------------- Jeg vil gjerne ha et mineralvann. 0
Aş dori un suc de portocale. Jeg-vi- gje-----a-e- ap--l-in-----. J-- v-- g----- h- e- a------------- J-g v-l g-e-n- h- e- a-p-l-i-j-i-e- ----------------------------------- Jeg vil gjerne ha en appelsinjuice. 0
Aş dori o cafea. Je- v----je--- h------af--. J-- v-- g----- h- e- k----- J-g v-l g-e-n- h- e- k-f-e- --------------------------- Jeg vil gjerne ha en kaffe. 0
Aş dori o cafea cu lapte. Je- vil -je----h--e- kaf-e-me- m-l-. J-- v-- g----- h- e- k---- m-- m---- J-g v-l g-e-n- h- e- k-f-e m-d m-l-. ------------------------------------ Jeg vil gjerne ha en kaffe med melk. 0
Cu zahăr, vă rog. Med-su--e---tak-. M-- s------ t---- M-d s-k-e-, t-k-. ----------------- Med sukker, takk. 0
Doresc un ceai. J-g v-l-gj-r-- ha ----e. J-- v-- g----- h- e- t-- J-g v-l g-e-n- h- e- t-. ------------------------ Jeg vil gjerne ha en te. 0
Doresc un ceai cu lămâie. J-g vil g--rne -a--n ---med -itr-n. J-- v-- g----- h- e- t- m-- s------ J-g v-l g-e-n- h- e- t- m-d s-t-o-. ----------------------------------- Jeg vil gjerne ha en te med sitron. 0
Doresc un ceai cu lapte. Jeg---l -----e--a ----e-med m--k. J-- v-- g----- h- e- t- m-- m---- J-g v-l g-e-n- h- e- t- m-d m-l-. --------------------------------- Jeg vil gjerne ha en te med melk. 0
Aveţi ţigări? H-- du-s-gare----? H-- d- s---------- H-r d- s-g-r-t-e-? ------------------ Har du sigaretter? 0
Aveţi o scrumieră? Ha- d--et a-keb-g--? H-- d- e- a--------- H-r d- e- a-k-b-g-r- -------------------- Har du et askebeger? 0
Aveţi foc? H-r du-f-r? H-- d- f--- H-r d- f-r- ----------- Har du fyr? 0
Îmi lipseşte o furculiţă. Je---a-g--r -n -a-f--. J-- m------ e- g------ J-g m-n-l-r e- g-f-e-. ---------------------- Jeg mangler en gaffel. 0
Îmi lipseşte un cuţit. J-g mangl-- -- --i-. J-- m------ e- k---- J-g m-n-l-r e- k-i-. -------------------- Jeg mangler en kniv. 0
Îmi lipseşte o lingură. J-g m-ngle- -n s-je. J-- m------ e- s---- J-g m-n-l-r e- s-j-. -------------------- Jeg mangler en skje. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.