Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   no Kroppsdeler

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [femtiåtte]

Kroppsdeler

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Desenez un om. J-g t--n-- en-m-n-. J-- t----- e- m---- J-g t-g-e- e- m-n-. ------------------- Jeg tegner en mann. 0
Mai întâi capul. F---t h--e-. F---- h----- F-r-t h-d-t- ------------ Først hodet. 0
Omul poartă o pălărie. Ma--e----r p- --- -- ----. M----- h-- p- s-- e- h---- M-n-e- h-r p- s-g e- h-t-. -------------------------- Mannen har på seg en hatt. 0
Părul nu se vede. M-- se-------h-re-. M-- s-- i--- h----- M-n s-r i-k- h-r-t- ------------------- Man ser ikke håret. 0
Şi nici urechile nu se văd. Man---r ikke -rene----le-. M-- s-- i--- ø---- h------ M-n s-r i-k- ø-e-e h-l-e-. -------------------------- Man ser ikke ørene heller. 0
Nici spatele nu se vede. Man se- i-ke r-gg-- h---er. M-- s-- i--- r----- h------ M-n s-r i-k- r-g-e- h-l-e-. --------------------------- Man ser ikke ryggen heller. 0
Desenez ochii şi gura. J-- te---r -yn-n------un-e-. J-- t----- ø----- o- m------ J-g t-g-e- ø-n-n- o- m-n-e-. ---------------------------- Jeg tegner øynene og munnen. 0
Omul dansează şi râde. M-nnen -a--e---g-ler. M----- d----- o- l--- M-n-e- d-n-e- o- l-r- --------------------- Mannen danser og ler. 0
Omul are un nas lung. M--n---ha---n----g -e--. M----- h-- e- l--- n---- M-n-e- h-r e- l-n- n-s-. ------------------------ Mannen har en lang nese. 0
Ţine un baston în mâini. Han--ar----sto-k-i-h-nden. H-- h-- e- s---- i h------ H-n h-r e- s-o-k i h-n-e-. -------------------------- Han har en stokk i hånden. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. Ha--h-r d---uten-et--kj----run----als--. H-- h-- d------- e- s----- r---- h------ H-n h-r d-s-u-e- e- s-j-r- r-n-t h-l-e-. ---------------------------------------- Han har dessuten et skjerf rundt halsen. 0
Este iarnă şi este frig. D----- --nter -g -e--e- ka-d-. D-- e- v----- o- d-- e- k----- D-t e- v-n-e- o- d-t e- k-l-t- ------------------------------ Det er vinter og det er kaldt. 0
Braţele sunt puternice. Arm-ne -- k---t-g-. A----- e- k-------- A-m-n- e- k-a-t-g-. ------------------- Armene er kraftige. 0
Şi picioarele sunt puternice. Bein- -- ---å-k-a-ti--. B---- e- o--- k-------- B-i-a e- o-s- k-a-t-g-. ----------------------- Beina er også kraftige. 0
Omul este din zăpadă. Mann-n--r -ag-- av--n-. M----- e- l---- a- s--- M-n-e- e- l-g-t a- s-ø- ----------------------- Mannen er laget av snø. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. H-- h----ng---buk-- p- -e---g--n--n kå-e. H-- h-- i---- b---- p- s-- o- i---- k---- H-n h-r i-g-n b-k-e p- s-g o- i-g-n k-p-. ----------------------------------------- Han har ingen bukse på seg og ingen kåpe. 0
Dar omului nu-i este frig. Men mannen -r-se- --k-. M-- m----- f----- i---- M-n m-n-e- f-y-e- i-k-. ----------------------- Men mannen fryser ikke. 0
Este un om de zăpadă. Det er e- -nø--nn. D-- e- e- s------- D-t e- e- s-ø-a-n- ------------------ Det er en snømann. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...