Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   no ville noe 1

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sytti]

ville noe 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Vi--du------? V-- d- r----- V-l d- r-y-e- ------------- Vil du røyke? 0
Doriţi să dansaţi? Vil-du da-se? V-- d- d----- V-l d- d-n-e- ------------- Vil du danse? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? V-- du g---- tu-? V-- d- g- e- t--- V-l d- g- e- t-r- ----------------- Vil du gå en tur? 0
Vreau să fumez. J-g-v---gje--- rø--e. J-- v-- g----- r----- J-g v-l g-e-n- r-y-e- --------------------- Jeg vil gjerne røyke. 0
Vrei o ţigară? Vi- -- h---n--ig--e-t? V-- d- h- e- s-------- V-l d- h- e- s-g-r-t-? ---------------------- Vil du ha en sigarett? 0
El vrea un foc. Ha---i- ---fyr. H-- v-- h- f--- H-n v-l h- f-r- --------------- Han vil ha fyr. 0
Doresc să beau ceva. Je- vi--g---n- h---o- å-d-ik--. J-- v-- g----- h- n-- å d------ J-g v-l g-e-n- h- n-e å d-i-k-. ------------------------------- Jeg vil gjerne ha noe å drikke. 0
Doresc să mănânc ceva. Je---i--g--rne-spi-e --e. J-- v-- g----- s---- n--- J-g v-l g-e-n- s-i-e n-e- ------------------------- Jeg vil gjerne spise noe. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Je--v-l-g-er-e -v-le li--. J-- v-- g----- h---- l---- J-g v-l g-e-n- h-i-e l-t-. -------------------------- Jeg vil gjerne hvile litt. 0
Doresc să vă întreb ceva. Jeg---- g-erne--p--r--de- noe. J-- v-- g----- s----- d-- n--- J-g v-l g-e-n- s-ø-r- d-g n-e- ------------------------------ Jeg vil gjerne spørre deg noe. 0
Doresc să vă rog ceva. Jeg --l-gjer----e-d-- -m---e. J-- v-- g----- b- d-- o- n--- J-g v-l g-e-n- b- d-g o- n-e- ----------------------------- Jeg vil gjerne be deg om noe. 0
Doresc să vă invit la ceva. Je- v-- -j---- ----te-e---g--å ---. J-- v-- g----- i------- d-- p- n--- J-g v-l g-e-n- i-v-t-r- d-g p- n-e- ----------------------------------- Jeg vil gjerne invitere deg på noe. 0
Ce doriţi vă rog? Hv- -------ha? H-- v-- d- h-- H-a v-l d- h-? -------------- Hva vil du ha? 0
Doriţi o cafea? Vi- d--ha----ka--e? V-- d- h- e- k----- V-l d- h- e- k-f-e- ------------------- Vil du ha en kaffe? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Ell-r --- -u --ller-h- -n-t-? E---- v-- d- h----- h- e- t-- E-l-r v-l d- h-l-e- h- e- t-? ----------------------------- Eller vil du heller ha en te? 0
Vrem să mergem acasă. Vi-vi- g-er-- -jø-- -j--. V- v-- g----- k---- h---- V- v-l g-e-n- k-ø-e h-e-. ------------------------- Vi vil gjerne kjøre hjem. 0
Vreţi un taxi? Vi----r- ha e- dr-s-e? V-- d--- h- e- d------ V-l d-r- h- e- d-o-j-? ---------------------- Vil dere ha en drosje? 0
Ei vor să dea un telefon. De vi--gje-ne-ring-. D- v-- g----- r----- D- v-l g-e-n- r-n-e- -------------------- De vil gjerne ringe. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.