Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   no Adjektiv 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [syttini]

Adjektiv 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. J-g------- -lå--j--e-på --g. Jeg har en blå kjole på meg. J-g h-r e- b-å k-o-e p- m-g- ---------------------------- Jeg har en blå kjole på meg. 0
Eu port o rochie roşie. Jeg -a---n-r------le p- me-. Jeg har en rød kjole på meg. J-g h-r e- r-d k-o-e p- m-g- ---------------------------- Jeg har en rød kjole på meg. 0
Eu port o rochie verde. J-g h-r-e---r-nn k-----p--m-g. Jeg har en grønn kjole på meg. J-g h-r e- g-ø-n k-o-e p- m-g- ------------------------------ Jeg har en grønn kjole på meg. 0
Cumpăr o poşetă neagră. Je--kj-p-r en-s-art --ske. Jeg kjøper en svart veske. J-g k-ø-e- e- s-a-t v-s-e- -------------------------- Jeg kjøper en svart veske. 0
Cumpăr o poşetă maro. Jeg--jøp-r e- ---n -es-e. Jeg kjøper en brun veske. J-g k-ø-e- e- b-u- v-s-e- ------------------------- Jeg kjøper en brun veske. 0
Cumpăr o poşetă albă. Jeg kjøpe---n-h--t--e--e. Jeg kjøper en hvit veske. J-g k-ø-e- e- h-i- v-s-e- ------------------------- Jeg kjøper en hvit veske. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. J-g tre---- ---ny--il. Jeg trenger en ny bil. J-g t-e-g-r e- n- b-l- ---------------------- Jeg trenger en ny bil. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. Je- -reng-- -n----- b-l. Jeg trenger en rask bil. J-g t-e-g-r e- r-s- b-l- ------------------------ Jeg trenger en rask bil. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. Jeg tr-n----en----f----be---il. Jeg trenger en komfortabel bil. J-g t-e-g-r e- k-m-o-t-b-l b-l- ------------------------------- Jeg trenger en komfortabel bil. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. De--oppe---r -e- -n g--me- d-m-. Der oppe bor det en gammel dame. D-r o-p- b-r d-t e- g-m-e- d-m-. -------------------------------- Der oppe bor det en gammel dame. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. Der--pp------det -- --ukk---me. Der oppe bor det en tjukk dame. D-r o-p- b-r d-t e- t-u-k d-m-. ------------------------------- Der oppe bor det en tjukk dame. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. Der --de-bor-d-t e---y----r--- dame. Der nede bor det en nysgjerrig dame. D-r n-d- b-r d-t e- n-s-j-r-i- d-m-. ------------------------------------ Der nede bor det en nysgjerrig dame. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. G-es---e-vår- -a- hy--el----f---. Gjestene våre var hyggelige folk. G-e-t-n- v-r- v-r h-g-e-i-e f-l-. --------------------------------- Gjestene våre var hyggelige folk. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. G-es-e---vå-e -ar høf--g--f--k. Gjestene våre var høflige folk. G-e-t-n- v-r- v-r h-f-i-e f-l-. ------------------------------- Gjestene våre var høflige folk. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. Gje---ne vå-e--a- -n-er---a-t- folk. Gjestene våre var interessante folk. G-e-t-n- v-r- v-r i-t-r-s-a-t- f-l-. ------------------------------------ Gjestene våre var interessante folk. 0
Eu am copii cuminţi. J-- har -n-ll----rn. Jeg har snille barn. J-g h-r s-i-l- b-r-. -------------------- Jeg har snille barn. 0
Dar vecinii au copii obraznici. M---nab-e-e---r-fre-k-----n. Men naboene har frekke barn. M-n n-b-e-e h-r f-e-k- b-r-. ---------------------------- Men naboene har frekke barn. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? Er b-r-a-di-e lydige? Er barna dine lydige? E- b-r-a d-n- l-d-g-? --------------------- Er barna dine lydige? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...