Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   no Ordenstall

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [sekstien]

Ordenstall

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. Den--ø-s-- m-n--e- er ------. D-- f----- m------ e- j------ D-n f-r-t- m-n-d-n e- j-n-a-. ----------------------------- Den første måneden er januar. 0
A doua lună este februarie. D-n a--re må-ede---r-f-b--a-. D-- a---- m------ e- f------- D-n a-d-e m-n-d-n e- f-b-u-r- ----------------------------- Den andre måneden er februar. 0
A treia lună este martie. D-n--r--je--å---en-e---ars. D-- t----- m------ e- m---- D-n t-e-j- m-n-d-n e- m-r-. --------------------------- Den tredje måneden er mars. 0
A patra lună este aprilie. D-n fj-rde -å-eden-e- -p---. D-- f----- m------ e- a----- D-n f-e-d- m-n-d-n e- a-r-l- ---------------------------- Den fjerde måneden er april. 0
A cincea lună este mai. D----e-te-mån---- -r ---. D-- f---- m------ e- m--- D-n f-m-e m-n-d-n e- m-i- ------------------------- Den femte måneden er mai. 0
A şasea lună este iunie. Den-sj--te -ån--e- -r-j-n-. D-- s----- m------ e- j---- D-n s-e-t- m-n-d-n e- j-n-. --------------------------- Den sjette måneden er juni. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Sek---å---e- -r -------t å-. S--- m------ e- e- h---- å-- S-k- m-n-d-r e- e- h-l-t å-. ---------------------------- Seks måneder er et halvt år. 0
ianuarie, februarie, martie, Jan--------ru-r,-m--s, J------ f------- m---- J-n-a-, f-b-u-r- m-r-, ---------------------- Januar, februar, mars, 0
aprilie, mai şi iunie. a-r--- m---o------. a----- m-- o- j---- a-r-l- m-i o- j-n-. ------------------- april, mai og juni. 0
A şaptea lună este iulie. Den s-v-n-e må---en -r---li. D-- s------ m------ e- j---- D-n s-v-n-e m-n-d-n e- j-l-. ---------------------------- Den syvende måneden er juli. 0
A opta lună este august. Den----en-e måne-e- e- au--st. D-- å------ m------ e- a------ D-n å-t-n-e m-n-d-n e- a-g-s-. ------------------------------ Den åttende måneden er august. 0
A noua lună este septembrie. Den-n--n-e-månede--er s-ptem-e-. D-- n----- m------ e- s--------- D-n n-e-d- m-n-d-n e- s-p-e-b-r- -------------------------------- Den niende måneden er september. 0
A zecea lună este octombrie. Den------e-mån-----er okt-be-. D-- t----- m------ e- o------- D-n t-e-d- m-n-d-n e- o-t-b-r- ------------------------------ Den tiende måneden er oktober. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. Den -ll--t- ----den-e- -o---be-. D-- e------ m------ e- n-------- D-n e-l-v-e m-n-d-n e- n-v-m-e-. -------------------------------- Den ellevte måneden er november. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. De------t- --n---- -r--es--ber. D-- t----- m------ e- d-------- D-n t-l-t- m-n-d-n e- d-s-m-e-. ------------------------------- Den tolvte måneden er desember. 0
Doisprezece luni însumează un an. T------n---- e- e-t--r. T--- m------ e- e-- å-- T-l- m-n-d-r e- e-t å-. ----------------------- Tolv måneder er ett år. 0
iulie, august, septembrie, Ju-i, a--u--- ---te---r, J---- a------ s--------- J-l-, a-g-s-, s-p-e-b-r- ------------------------ Juli, august, september, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. okto---,--ove--e------es-m--r. o------- n------- o- d-------- o-t-b-r- n-v-m-e- o- d-s-m-e-. ------------------------------ oktober, november og desember. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.