Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   mk Во хотел – пристигнување

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [дваесет и седум]

27 [dvayesyet i syedoom]

Во хотел – пристигнување

[Vo khotyel – pristigunoovaњye]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? И---е л- е-на ---бо--а-с---? И---- л- е--- с------- с---- И-а-е л- е-н- с-о-о-н- с-б-? ---------------------------- Имате ли една слободна соба? 0
Imaty---i--ed-a--lob--n---oba? I----- l- y---- s------- s---- I-a-y- l- y-d-a s-o-o-n- s-b-? ------------------------------ Imatye li yedna slobodna soba?
Am rezervat o cameră. Јас ре---вирав--------ба. Ј-- р--------- е--- с---- Ј-с р-з-р-и-а- е-н- с-б-. ------------------------- Јас резервирав една соба. 0
Ј-s-rye--------v ye-na--ob-. Ј-- r----------- y---- s---- Ј-s r-e-y-r-i-a- y-d-a s-b-. ---------------------------- Јas ryezyervirav yedna soba.
Numele meu este Müller. М---о пр---ме-е М-лер. М---- п------ е М----- М-е-о п-е-и-е е М-л-р- ---------------------- Моето презиме е Милер. 0
Moy--- pry----y--y- ----e-. M----- p-------- y- M------ M-y-t- p-y-z-m-e y- M-l-e-. --------------------------- Moyeto pryezimye ye Milyer.
Am nevoie de o cameră single. Ми ----а-ед-- -д---рев---- с---. М- т---- е--- е----------- с---- М- т-е-а е-н- е-н-к-е-е-н- с-б-. -------------------------------- Ми треба една еднокреветна соба. 0
Mi tr-eb---ed-- ---no--ye----na s--a. M- t----- y---- y-------------- s---- M- t-y-b- y-d-a y-d-o-r-e-y-t-a s-b-. ------------------------------------- Mi tryeba yedna yednokryevyetna soba.
Am nevoie de o cameră dublă. Ми--ре-- ед-а --о----е-на----а. М- т---- е--- д---------- с---- М- т-е-а е-н- д-о-р-в-т-а с-б-. ------------------------------- Ми треба една двокреветна соба. 0
M- try-ba ye-n- dvo-rye-ye--a-s---. M- t----- y---- d------------ s---- M- t-y-b- y-d-a d-o-r-e-y-t-a s-b-. ----------------------------------- Mi tryeba yedna dvokryevyetna soba.
Cât costă camera pe noapte? Кол-- ------о---- -а -д-- ве-е-? К---- ч--- с----- з- е--- в----- К-л-у ч-н- с-б-т- з- е-н- в-ч-р- -------------------------------- Колку чини собата за една вечер? 0
Ko------hi-i -o-a-- za-y-d-a---ech-er? K----- c---- s----- z- y---- v-------- K-l-o- c-i-i s-b-t- z- y-d-a v-e-h-e-? -------------------------------------- Kolkoo chini sobata za yedna vyechyer?
Vreau o cameră cu cadă. Ј-- ---сакал / сака----д-а --ба--- ба--. Ј-- б- с---- / с----- е--- с--- с- б---- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- с-б- с- б-њ-. ---------------------------------------- Јас би сакал / сакала една соба со бања. 0
Ј-s-bi----al ----k--- ----- --ba s- baњa. Ј-- b- s---- / s----- y---- s--- s- b---- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-a s-b- s- b-њ-. ----------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedna soba so baњa.
Vreau o cameră cu duş. Јас-б- с---л - --кала ---- с----со ---. Ј-- б- с---- / с----- е--- с--- с- т--- Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- с-б- с- т-ш- --------------------------------------- Јас би сакал / сакала една соба со туш. 0
Јas--i---k---- s--a-a y-d-a-soba-so t-o--. Ј-- b- s---- / s----- y---- s--- s- t----- Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-a s-b- s- t-o-h- ------------------------------------------ Јas bi sakal / sakala yedna soba so toosh.
Pot să văd camera? Мож---ли д--ја -о-л-дн-- ---ат-? М---- л- д- ј- п-------- с------ М-ж-м л- д- ј- п-г-е-н-м с-б-т-? -------------------------------- Можам ли да ја погледнам собата? 0
Moʐam-l---a ---p------d--m so-a-a? M---- l- d- ј- p---------- s------ M-ʐ-m l- d- ј- p-g-l-e-n-m s-b-t-? ---------------------------------- Moʐam li da јa pogulyednam sobata?
Există aici un garaj? И-а л----д----раж-? И-- л- о--- г------ И-а л- о-д- г-р-ж-? ------------------- Има ли овде гаража? 0
I-a-li -vd-----ar-ʐa? I-- l- o---- g------- I-a l- o-d-e g-a-a-a- --------------------- Ima li ovdye guaraʐa?
Există aici un seif? И-а ли---------? И-- л- о--- с--- И-а л- о-д- с-ф- ---------------- Има ли овде сеф? 0
Im- li-o-dye s--f? I-- l- o---- s---- I-a l- o-d-e s-e-? ------------------ Ima li ovdye syef?
Există aici un fax? И-а -- -вд--факс? И-- л- о--- ф---- И-а л- о-д- ф-к-? ----------------- Има ли овде факс? 0
Ima-l--ov-y--fa-s? I-- l- o---- f---- I-a l- o-d-e f-k-? ------------------ Ima li ovdye faks?
Bine, iau camera. Д----, ---ја з-м-м со--т-. Д----- ќ- ј- з---- с------ Д-б-о- ќ- ј- з-м-м с-б-т-. -------------------------- Добро, ќе ја земам собата. 0
D--ro---jy---a-z--m----obata. D----- k--- ј- z----- s------ D-b-o- k-y- ј- z-e-a- s-b-t-. ----------------------------- Dobro, kjye јa zyemam sobata.
Aici este cheia. Еве -- -л------е. Е-- г- к--------- Е-е г- к-у-е-и-е- ----------------- Еве ги клучевите. 0
Y-vye g---kloo---ev-tye. Y---- g-- k------------- Y-v-e g-i k-o-c-y-v-t-e- ------------------------ Yevye gui kloochyevitye.
Aici este bagajul meu. Е----- -ојо--ба---. Е-- г- м---- б----- Е-е г- м-ј-т б-г-ж- ------------------- Еве го мојот багаж. 0
Y--y--gu- -oјo- --g--ʐ. Y---- g-- m---- b------ Y-v-e g-o m-ј-t b-g-a-. ----------------------- Yevye guo moјot baguaʐ.
La ce oră se serveşte micul dejun? В--к--к- -ас-т-е --јад----? В- к---- ч---- е п--------- В- к-л-у ч-с-т е п-ј-д-к-т- --------------------------- Во колку часот е појадокот? 0
Vo------o-----o- y---oјad--ot? V- k----- c----- y- p--------- V- k-l-o- c-a-o- y- p-ј-d-k-t- ------------------------------ Vo kolkoo chasot ye poјadokot?
La ce oră se serveşte prânzul? Во-ко-к- -асот-е р--ек--? В- к---- ч---- е р------- В- к-л-у ч-с-т е р-ч-к-т- ------------------------- Во колку часот е ручекот? 0
V--ko-k-------o---e-r---h-ek-t? V- k----- c----- y- r---------- V- k-l-o- c-a-o- y- r-o-h-e-o-? ------------------------------- Vo kolkoo chasot ye roochyekot?
La ce oră se serveşte cina? Во ---ку ча-от----е-е-ата? В- к---- ч---- е в-------- В- к-л-у ч-с-т е в-ч-р-т-? -------------------------- Во колку часот е вечерата? 0
Vo-ko-ko--c-a-ot y--vyechy--a--? V- k----- c----- y- v----------- V- k-l-o- c-a-o- y- v-e-h-e-a-a- -------------------------------- Vo kolkoo chasot ye vyechyerata?

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.