Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   no trenge – ville

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [sekstini]

trenge – ville

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. J-g tr----- en ----. J-- t------ e- s---- J-g t-e-g-r e- s-n-. -------------------- Jeg trenger en seng. 0
Vreau să dorm. Jeg-v-l---ve. J-- v-- s---- J-g v-l s-v-. ------------- Jeg vil sove. 0
Aveţi aici un pat? Fi-n-- -et e- -en--h-r? F----- d-- e- s--- h--- F-n-e- d-t e- s-n- h-r- ----------------------- Finnes det en seng her? 0
Am nevoie de o lampă. Je- tr-ng---e- -am--. J-- t------ e- l----- J-g t-e-g-r e- l-m-e- --------------------- Jeg trenger en lampe. 0
Vreau să citesc. Jeg-vi- l-se. J-- v-- l---- J-g v-l l-s-. ------------- Jeg vil lese. 0
Aveţi aici o lampă? F--nes--et--- l-mp---e-? F----- d-- e- l---- h--- F-n-e- d-t e- l-m-e h-r- ------------------------ Finnes det en lampe her? 0
Am nevoie de un telefon. Jeg tr---e--en -el--o-. J-- t------ e- t------- J-g t-e-g-r e- t-l-f-n- ----------------------- Jeg trenger en telefon. 0
Vreau să dau un telefon. Jeg v-- ---g-. J-- v-- r----- J-g v-l r-n-e- -------------- Jeg vil ringe. 0
Aveţi aici un telefon? F--n-- d-t------l-f-n he-? F----- d-- e- t------ h--- F-n-e- d-t e- t-l-f-n h-r- -------------------------- Finnes det en telefon her? 0
Am nevoie de o cameră foto. J-g-t--nge--et k--e-a. J-- t------ e- k------ J-g t-e-g-r e- k-m-r-. ---------------------- Jeg trenger et kamera. 0
Vreau să fotografiez. J-g -i- -----lde-. J-- v-- t- b------ J-g v-l t- b-l-e-. ------------------ Jeg vil ta bilder. 0
Aveţi aici o cameră foto? F--n-s-det-et kame-a---r? F----- d-- e- k----- h--- F-n-e- d-t e- k-m-r- h-r- ------------------------- Finnes det et kamera her? 0
Am nevoie de un calculator. J-g tr-nge--e-----am-s---. J-- t------ e- d---------- J-g t-e-g-r e- d-t-m-s-i-. -------------------------- Jeg trenger en datamaskin. 0
Vreau să trimit un E-Mail. Jeg-----se--e-e--epos-. J-- v-- s---- e- e----- J-g v-l s-n-e e- e-o-t- ----------------------- Jeg vil sende en epost. 0
Aveţi aici un calculator? Fin-e- -e--e- d-t-m--ki--h--? F----- d-- e- d--------- h--- F-n-e- d-t e- d-t-m-s-i- h-r- ----------------------------- Finnes det en datamaskin her? 0
Îmi trebuie un pix. Je---reng---en-k--e----. J-- t------ e- k-------- J-g t-e-g-r e- k-l-p-n-. ------------------------ Jeg trenger en kulepenn. 0
Vreau să scriu ceva. Je--v-- s---v--noe. J-- v-- s----- n--- J-g v-l s-r-v- n-e- ------------------- Jeg vil skrive noe. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Fin--s -et-----rk o- e- ku-epenn h--? F----- d-- e- a-- o- e- k------- h--- F-n-e- d-t e- a-k o- e- k-l-p-n- h-r- ------------------------------------- Finnes det et ark og en kulepenn her? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...