Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   sl V hotelu – prihod

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [sedemindvajset]

V hotelu – prihod

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? Imat--p-o-to s-bo? I____ p_____ s____ I-a-e p-o-t- s-b-? ------------------ Imate prosto sobo? 0
Am rezervat o cameră. I-----ez-rvi-ano------obo. I___ r__________ e__ s____ I-a- r-z-r-i-a-o e-o s-b-. -------------------------- Imam rezervirano eno sobo. 0
Numele meu este Müller. M-- p-ii--k-j- Müll--. M__ p______ j_ M______ M-j p-i-m-k j- M-l-e-. ---------------------- Moj priimek je Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. Po--ebuj----n-po---lj-- -o--. P_________ e___________ s____ P-t-e-u-e- e-o-o-t-l-n- s-b-. ----------------------------- Potrebujem enoposteljno sobo. 0
Am nevoie de o cameră dublă. P--re-u----dvop---e-j---so-o. P_________ d___________ s____ P-t-e-u-e- d-o-o-t-l-n- s-b-. ----------------------------- Potrebujem dvoposteljno sobo. 0
Cât costă camera pe noapte? K--i---stane--na-noč--e- - -ej-sobi? K_____ s____ e__ n______ v t__ s____ K-l-k- s-a-e e-a n-č-t-v v t-j s-b-? ------------------------------------ Koliko stane ena nočitev v tej sobi? 0
Vreau o cameră cu cadă. Rad(---bi -o-o-----p-l--co. R_____ b_ s___ s k_________ R-d-a- b- s-b- s k-p-l-i-o- --------------------------- Rad(a) bi sobo s kopalnico. 0
Vreau o cameră cu duş. R-d(-) bi s-b-----rh-. R_____ b_ s___ s p____ R-d-a- b- s-b- s p-h-. ---------------------- Rad(a) bi sobo s prho. 0
Pot să văd camera? Al--------v--im-t---o-o? A__ l____ v____ t_ s____ A-i l-h-o v-d-m t- s-b-? ------------------------ Ali lahko vidim to sobo? 0
Există aici un garaj? J-----k-kš-a---ra--? J_ t_ k_____ g______ J- t- k-k-n- g-r-ž-? -------------------- Je tu kakšna garaža? 0
Există aici un seif? Je-t--ka---n-sef? J_ t_ k_____ s___ J- t- k-k-e- s-f- ----------------- Je tu kakšen sef? 0
Există aici un fax? Je t--k-kše- fa-s? J_ t_ k_____ f____ J- t- k-k-e- f-k-? ------------------ Je tu kakšen faks? 0
Bine, iau camera. Do---, ---me- t- s-b-. D_____ v_____ t_ s____ D-b-o- v-a-e- t- s-b-. ---------------------- Dobro, vzamem to sobo. 0
Aici este cheia. T---- s- ---uč-. T____ s_ k______ T-k-j s- k-j-č-. ---------------- Tukaj so ključi. 0
Aici este bagajul meu. Tu--j--e-moj-----ljaga. T____ j_ m___ p________ T-k-j j- m-j- p-t-j-g-. ----------------------- Tukaj je moja prtljaga. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? O---ate-i---i je -aj---? O_ k_____ u__ j_ z______ O- k-t-r- u-i j- z-j-r-? ------------------------ Ob kateri uri je zajtrk? 0
La ce oră se serveşte prânzul? Ob--a---i ur- -- -----o? O_ k_____ u__ j_ k______ O- k-t-r- u-i j- k-s-l-? ------------------------ Ob kateri uri je kosilo? 0
La ce oră se serveşte cina? Ob-k--e-i-u-i j- -e-er--? O_ k_____ u__ j_ v_______ O- k-t-r- u-i j- v-č-r-a- ------------------------- Ob kateri uri je večerja? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Slovenă (1-100) MP3 Slovenă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.