Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   sl V hotelu – prihod

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [sedemindvajset]

V hotelu – prihod

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? I--t- ---s-o so--? I---- p----- s---- I-a-e p-o-t- s-b-? ------------------ Imate prosto sobo? 0
Am rezervat o cameră. I-a--rezer-i--n- en- s-bo. I--- r---------- e-- s---- I-a- r-z-r-i-a-o e-o s-b-. -------------------------- Imam rezervirano eno sobo. 0
Numele meu este Müller. Moj ----mek--- M-ll--. M-- p------ j- M------ M-j p-i-m-k j- M-l-e-. ---------------------- Moj priimek je Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. Pot-eb---m e-opos-e---o-s-b-. P--------- e----------- s---- P-t-e-u-e- e-o-o-t-l-n- s-b-. ----------------------------- Potrebujem enoposteljno sobo. 0
Am nevoie de o cameră dublă. P--reb-j-- --opos-elj-- so--. P--------- d----------- s---- P-t-e-u-e- d-o-o-t-l-n- s-b-. ----------------------------- Potrebujem dvoposteljno sobo. 0
Cât costă camera pe noapte? Ko-----stan--e-a-n-č-t-v-v---j-so-i? K----- s---- e-- n------ v t-- s---- K-l-k- s-a-e e-a n-č-t-v v t-j s-b-? ------------------------------------ Koliko stane ena nočitev v tej sobi? 0
Vreau o cameră cu cadă. R----- -i----- - --pa-n---. R----- b- s--- s k--------- R-d-a- b- s-b- s k-p-l-i-o- --------------------------- Rad(a) bi sobo s kopalnico. 0
Vreau o cameră cu duş. Rad(-)--- s-bo-s -r-o. R----- b- s--- s p---- R-d-a- b- s-b- s p-h-. ---------------------- Rad(a) bi sobo s prho. 0
Pot să văd camera? Al- l--k- ----m t- so-o? A-- l---- v---- t- s---- A-i l-h-o v-d-m t- s-b-? ------------------------ Ali lahko vidim to sobo? 0
Există aici un garaj? Je-t--kakšna ga---a? J- t- k----- g------ J- t- k-k-n- g-r-ž-? -------------------- Je tu kakšna garaža? 0
Există aici un seif? J--t----k-en ---? J- t- k----- s--- J- t- k-k-e- s-f- ----------------- Je tu kakšen sef? 0
Există aici un fax? Je--- -ak----fa--? J- t- k----- f---- J- t- k-k-e- f-k-? ------------------ Je tu kakšen faks? 0
Bine, iau camera. Dobr-- -z-m-m-t- so--. D----- v----- t- s---- D-b-o- v-a-e- t- s-b-. ---------------------- Dobro, vzamem to sobo. 0
Aici este cheia. Tu-aj-so k-ju--. T---- s- k------ T-k-j s- k-j-č-. ---------------- Tukaj so ključi. 0
Aici este bagajul meu. T--aj j----ja -rt--a-a. T---- j- m--- p-------- T-k-j j- m-j- p-t-j-g-. ----------------------- Tukaj je moja prtljaga. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? O--kateri ------ -aj-r-? O- k----- u-- j- z------ O- k-t-r- u-i j- z-j-r-? ------------------------ Ob kateri uri je zajtrk? 0
La ce oră se serveşte prânzul? Ob ----ri u-i----kos-l-? O- k----- u-- j- k------ O- k-t-r- u-i j- k-s-l-? ------------------------ Ob kateri uri je kosilo? 0
La ce oră se serveşte cina? O---ateri u---je-v--e--a? O- k----- u-- j- v------- O- k-t-r- u-i j- v-č-r-a- ------------------------- Ob kateri uri je večerja? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.