Dicționar de expresii

ro Muncă   »   no Jobbe

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [femtifem]

Jobbe

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? H-------e----re med? H-- j----- d--- m--- H-a j-b-e- d-r- m-d- -------------------- Hva jobber dere med? 0
Soţul meu este de profesie medic. Ma-ne--mi- j-bber so--l---. M----- m-- j----- s-- l---- M-n-e- m-n j-b-e- s-m l-g-. --------------------------- Mannen min jobber som lege. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Jeg jo---r--eltid --m---ke---ier. J-- j----- d----- s-- s---------- J-g j-b-e- d-l-i- s-m s-k-p-e-e-. --------------------------------- Jeg jobber deltid som sykepleier. 0
În curând vom primi pensie. Sn-----l-- -- pe---on--t. S---- b--- v- p---------- S-a-t b-i- v- p-n-j-n-r-. ------------------------- Snart blir vi pensjonert. 0
Dar impozitele sunt mari. M-- ------n--e- h-ye. M-- s------- e- h---- M-n s-a-t-n- e- h-y-. --------------------- Men skattene er høye. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. O---e-sef----k--ngen-e---y-. O- h---------------- e- d--- O- h-l-e-o-s-k-i-g-n e- d-r- ---------------------------- Og helseforsikringen er dyr. 0
Ce vrei să devii odată? H-a h-r -- l-s---il----l-? H-- h-- d- l--- t-- å b--- H-a h-r d- l-s- t-l å b-i- -------------------------- Hva har du lyst til å bli? 0
Vreau să devin inginer. Jeg-----bl- inge-iør. J-- v-- b-- i-------- J-g v-l b-i i-g-n-ø-. --------------------- Jeg vil bli ingeniør. 0
Vreau să studiez la universitate. Je--vi- ------e ve- -ni-er--t-tet. J-- v-- s------ v-- u------------- J-g v-l s-u-e-e v-d u-i-e-s-t-t-t- ---------------------------------- Jeg vil studere ved universitetet. 0
Eu sunt practicant. J-- -- -r-k-i-a--. J-- e- p---------- J-g e- p-a-t-k-n-. ------------------ Jeg er praktikant. 0
Nu câştig mult. J-g-t----- ik---m-e. J-- t----- i--- m--- J-g t-e-e- i-k- m-e- -------------------- Jeg tjener ikke mye. 0
Fac practică în străinătate. J-g-----pr-ksis-i--tl-nd--. J-- t-- p------ i u-------- J-g t-r p-a-s-s i u-l-n-e-. --------------------------- Jeg tar praksis i utlandet. 0
Acesta este şeful meu. De---r -je--- -in. D-- e- s----- m--- D-t e- s-e-e- m-n- ------------------ Det er sjefen min. 0
Am colegi drăguţi. Je----- -ygge-ig- ko-l----r. J-- h-- h-------- k--------- J-g h-r h-g-e-i-e k-l-e-a-r- ---------------------------- Jeg har hyggelige kollegaer. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. V- spis---l--sj-- --n-ina. V- s----- l---- i k------- V- s-i-e- l-n-j i k-n-i-a- -------------------------- Vi spiser lunsj i kantina. 0
Caut un post. J-g s-k-r -ob-. J-- s---- j---- J-g s-k-r j-b-. --------------- Jeg søker jobb. 0
Sunt deja de un an şomer. Je- h-- ---t-a-beid---d-g i-et- å-. J-- h-- v--- a----------- i e-- å-- J-g h-r v-r- a-b-i-s-e-i- i e-t å-. ----------------------------------- Jeg har vært arbeidsledig i ett år. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. He--i-l--det------t-for -an----rbei----di--. H-- i l----- e- d-- f-- m---- a------------- H-r i l-n-e- e- d-t f-r m-n-e a-b-i-s-e-i-e- -------------------------------------------- Her i landet er det for mange arbeidsledige. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?