Dicționar de expresii

ro A face comisioane   »   ti ምድላው/ምግዛእ

51 [cincizeci şi unu]

A face comisioane

A face comisioane

51 [ሓምሳንሓደን]

51 [ḥamisaniḥadeni]

ምድላው/ምግዛእ

[midilawi/migiza’i]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Vreau să merg la bibliotecă. ና---ት----ፍቲ--ኸይ---ል-። ና- ቤ------- ክ--- ደ--- ና- ቤ---ጽ-ፍ- ክ-ይ- ደ-የ- --------------------- ናብ ቤት-መጽሓፍቲ ክኸይድ ደልየ። 0
na-i b-t---ets’i------ī -i---yi---------። n--- b----------------- k-------- d------ n-b- b-t---e-s-i-̣-f-t- k-h-e-i-i d-l-y-። ----------------------------------------- nabi bēti-mets’iḥafitī kiẖeyidi deliye።
Vreau să merg la librărie. ናብ -ኳ----ሓፍቲ ክ-------። ና- ዱ-------- ክ--- ደ--- ና- ዱ-ን-መ-ሓ-ቲ ክ-ይ- ደ-የ- ---------------------- ናብ ዱኳን-መጽሓፍቲ ክኸይድ ደልየ። 0
nabi-duk-an--met--ih-af-------̱e---i-deliye። n--- d-------------------- k-------- d------ n-b- d-k-a-i-m-t-’-h-a-i-ī k-h-e-i-i d-l-y-። -------------------------------------------- nabi dukwani-mets’iḥafitī kiẖeyidi deliye።
Vreau să merg la chioşc. ና- ኪ-ስክ(-እሽቶይ ኣስቬዛ------ክ--- -ልየ። ና- ኪ--------- ኣ--- ዱ--- ክ--- ደ--- ና- ኪ-ስ-(-እ-ቶ- ኣ-ቬ- ዱ-ን- ክ-ይ- ደ-የ- --------------------------------- ናብ ኪዮስክ(ንእሽቶይ ኣስቬዛ ዱኳን) ክኸይድ ደልየ። 0
na-i kī---iki(--’----t----a-iv-z- -----n-- kiẖeyi-i-del--e። n--- k------------------- a------ d------- k-------- d------ n-b- k-y-s-k-(-i-i-h-t-y- a-i-ē-a d-k-a-i- k-h-e-i-i d-l-y-። ------------------------------------------------------------ nabi kīyosiki(ni’ishitoyi asivēza dukwani) kiẖeyidi deliye።
Vreau să împrumut o carte. ሓደ --ሓ- -ል-- ደል-። ሓ- መ--- ክ--- ደ--- ሓ- መ-ሓ- ክ-ቃ- ደ-የ- ----------------- ሓደ መጽሓፍ ክልቃሕ ደልየ። 0
h-ad- m-t--i--a---k-l-k’-ḥ- de-i--። h---- m---------- k--------- d------ h-a-e m-t-’-h-a-i k-l-k-a-̣- d-l-y-። ------------------------------------ ḥade mets’iḥafi kilik’aḥi deliye።
Vreau să cumpăr o carte. ሓ- ---- ክ----ደ--። ሓ- መ--- ክ--- ደ--- ሓ- መ-ሓ- ክ-ዝ- ደ-የ- ----------------- ሓደ መጽሓፍ ክገዝእ ደልየ። 0
h-ade--e----ḥ-fi ---e-i’- del--e። h---- m---------- k------- d------ h-a-e m-t-’-h-a-i k-g-z-’- d-l-y-። ---------------------------------- ḥade mets’iḥafi kigezi’i deliye።
Vreau să cumpăr un ziar. ሓደ ጋ-ጣ--ገዝ--ደ--። ሓ- ጋ-- ክ--- ደ--- ሓ- ጋ-ጣ ክ-ዝ- ደ-የ- ---------------- ሓደ ጋዜጣ ክገዝእ ደልየ። 0
h-ad- --zēt’--k---zi’i --l--e። h---- g------ k------- d------ h-a-e g-z-t-a k-g-z-’- d-l-y-። ------------------------------ ḥade gazēt’a kigezi’i deliye።
Vreau să merg la bibliotecă ca să împrumut o carte. ሓ--መ-ሓ- ----- ------መ--ፍ----ይድ ደ--፣ ። ሓ- መ--- ን---- ና- ቤ------- ክ--- ደ--- ። ሓ- መ-ሓ- ን-ል-ሕ ና- ቤ---ጽ-ፍ- ክ-ይ- ደ-የ- ። ------------------------------------- ሓደ መጽሓፍ ንክልቃሕ ናብ ቤት-መጽሓፍቲ ክኸይድ ደልየ፣ ። 0
ḥad- met-’----fi -i-i--k’-ḥi -ab--b----mets-i-̣-fit--k-h-eyi-- -el-ye፣-። h---- m---------- n----------- n--- b----------------- k-------- d------ ። h-a-e m-t-’-h-a-i n-k-l-k-a-̣- n-b- b-t---e-s-i-̣-f-t- k-h-e-i-i d-l-y-፣ ። -------------------------------------------------------------------------- ḥade mets’iḥafi nikilik’aḥi nabi bēti-mets’iḥafitī kiẖeyidi deliye፣ ።
Vreau să merg la librărie ca să cumpăr o carte. ሓ- ---- --ገዝእ ---ቤ--መጽሓፍቲ ክኸይድ-ደል-- ። ሓ- መ--- ን---- ና- ቤ------- ክ--- ደ--- ። ሓ- መ-ሓ- ን-ገ-እ ና- ቤ---ጽ-ፍ- ክ-ይ- ደ-የ- ። ------------------------------------- ሓደ መጽሓፍ ንክገዝእ ናብ ቤት-መጽሓፍቲ ክኸይድ ደልየ፣ ። 0
ḥa-e--e-s--h-afi--i--g-zi-- ---i--ē-i----s--h---i-----h-e--di d-l--e፣-። h---- m---------- n--------- n--- b----------------- k-------- d------ ። h-a-e m-t-’-h-a-i n-k-g-z-’- n-b- b-t---e-s-i-̣-f-t- k-h-e-i-i d-l-y-፣ ። ------------------------------------------------------------------------ ḥade mets’iḥafi nikigezi’i nabi bēti-mets’iḥafitī kiẖeyidi deliye፣ ።
Vreau să merg la chioşc ca să cumpăr un ziar. ሓደ--ዜጣ-ን---- -ብ-ኪ--ክ ክኸ-- ደል-፣ ። ሓ- ጋ-- ን---- ና- ኪ--- ክ--- ደ--- ። ሓ- ጋ-ጣ ን-ገ-እ ና- ኪ-ስ- ክ-ይ- ደ-የ- ። -------------------------------- ሓደ ጋዜጣ ንክገዝእ ናብ ኪዮስክ ክኸይድ ደልየ፣ ። 0
ḥ-d- gazē--a-ni----zi-i-n-bi -ī--sik- ki--ey-di de-iye፣-። h---- g------ n--------- n--- k------- k-------- d------ ። h-a-e g-z-t-a n-k-g-z-’- n-b- k-y-s-k- k-h-e-i-i d-l-y-፣ ። ---------------------------------------------------------- ḥade gazēt’a nikigezi’i nabi kīyosiki kiẖeyidi deliye፣ ።
Vreau să merg la optician. ና- እ-ዳ -------- ደልየ። ና- እ-- ዓ-- ክ--- ደ--- ና- እ-ዳ ዓ-ኒ ክ-ይ- ደ-የ- -------------------- ናብ እንዳ ዓይኒ ክኸይድ ደልየ። 0
n-bi--ni-- ---inī -i-̱e-id- d-----። n--- i---- ‘----- k-------- d------ n-b- i-i-a ‘-y-n- k-h-e-i-i d-l-y-። ----------------------------------- nabi inida ‘ayinī kiẖeyidi deliye።
Vreau să merg la supermarket. ና----ርማርክ--ክኸይ--ደል-። ና- ሱ------ ክ--- ደ--- ና- ሱ-ር-ር-ት ክ-ይ- ደ-የ- -------------------- ናብ ሱፐርማርክት ክኸይድ ደልየ። 0
na-i su-e-ima---i-i kih----d- ---i-e። n--- s------------- k-------- d------ n-b- s-p-r-m-r-k-t- k-h-e-i-i d-l-y-። ------------------------------------- nabi superimarikiti kiẖeyidi deliye።
Vreau să merg la brutar. ናብ-እንዳ ባኒ ክ-ይድ ደ-የ። ና- እ-- ባ- ክ--- ደ--- ና- እ-ዳ ባ- ክ-ይ- ደ-የ- ------------------- ናብ እንዳ ባኒ ክኸይድ ደልየ። 0
na-----i-a ba-- k-h--yid- -e-iye። n--- i---- b--- k-------- d------ n-b- i-i-a b-n- k-h-e-i-i d-l-y-። --------------------------------- nabi inida banī kiẖeyidi deliye።
Vreau să cumpăr o pereche de ochelari. ሓ--መ-ጽር-ክገ-እ----። ሓ- መ--- ክ--- ደ--- ሓ- መ-ጽ- ክ-ዝ- ደ-የ- ----------------- ሓደ መነጽር ክገዝእ ደልየ። 0
h-a-e-m--et--i----i--zi’i d--i--። h---- m--------- k------- d------ h-a-e m-n-t-’-r- k-g-z-’- d-l-y-። --------------------------------- ḥade menets’iri kigezi’i deliye።
Vreau să cumpăr fructe şi legume. ፍሩ-ታትን---ጫ- ክ-ዝእ-ደ--። ፍ----- ኣ--- ክ--- ደ--- ፍ-ታ-ት- ኣ-ጫ- ክ-ዝ- ደ-የ- --------------------- ፍሩታታትን ኣሊጫን ክገዝእ ደልየ። 0
f---tat--i-- -----’-n------z--i--el--e። f----------- a-------- k------- d------ f-r-t-t-t-n- a-ī-h-a-i k-g-z-’- d-l-y-። --------------------------------------- firutatatini alīch’ani kigezi’i deliye።
Vreau să cumpăr chifle şi pâine. ንእሽቶ- ባን--እን-ራን-ክገ---ደል-። ን---- ባ-- እ---- ክ--- ደ--- ን-ሽ-ይ ባ-ን እ-ጀ-ን ክ-ዝ- ደ-የ- ------------------------- ንእሽቶይ ባንን እንጀራን ክገዝእ ደልየ። 0
n---s-i-oy---a-ini-i-------i -ig-zi’- de--y-። n---------- b----- i-------- k------- d------ n-’-s-i-o-i b-n-n- i-i-e-a-i k-g-z-’- d-l-y-። --------------------------------------------- ni’ishitoyi banini inijerani kigezi’i deliye።
Vreau să merg la optician ca să îmi cumpăr o pereche de ochelari. ና- -ንዳ ዓይኒ ደ-የ----ጽ- -ክ--እ። ና- እ-- ዓ-- ደ--- መ--- ን----- ና- እ-ዳ ዓ-ኒ ደ-የ- መ-ጽ- ን-ገ-እ- --------------------------- ናብ እንዳ ዓይኒ ደልየ፣ መነጽር ንክገዝእ። 0
n-bi-i-i-a--a--nī-d-l--e- m-ne-------n-kige-i-i። n--- i---- ‘----- d------ m--------- n---------- n-b- i-i-a ‘-y-n- d-l-y-፣ m-n-t-’-r- n-k-g-z-’-። ------------------------------------------------ nabi inida ‘ayinī deliye፣ menets’iri nikigezi’i።
Vrea să merg la supermarket ca să cumpăr fructe şi legume. ናብ-ሱ--ማ-ክ--ደ--፣-ፍሩ--ትን-ኣ-ጫ- -ክ--እ። ና- ሱ------ ደ--- ፍ----- ኣ--- ን----- ና- ሱ-ር-ር-ት ደ-የ- ፍ-ታ-ት- ኣ-ጫ- ን-ገ-እ- ---------------------------------- ናብ ሱፐርማርክት ደልየ፣ ፍሩታታትን ኣሊጫን ንክገዝእ። 0
n--- -----i-a-i---i--e-iye--fi---ata------l---’-n- ------zi’i። n--- s------------- d------ f----------- a-------- n---------- n-b- s-p-r-m-r-k-t- d-l-y-፣ f-r-t-t-t-n- a-ī-h-a-i n-k-g-z-’-። -------------------------------------------------------------- nabi superimarikiti deliye፣ firutatatini alīch’ani nikigezi’i።
Vrea să merg la brutar să cumpăr chifle şi pâine. ባ-- ----ን መታ- --ዝእ--- --ዳ ባኒ -----። ባ-- እ---- መ-- ክ--- ና- እ-- ባ- ደ--- ። ባ-ን እ-ጀ-ን መ-ን ክ-ዝ- ና- እ-ዳ ባ- ደ-የ- ። ----------------------------------- ባንን እንጀራን መታን ክገዝእ ናብ እንዳ ባኒ ደልየ፣ ። 0
b---ni ----e-ani me---i--i---i’--na-i -------a-ī----i-e፣-። b----- i-------- m----- k------- n--- i---- b--- d------ ። b-n-n- i-i-e-a-i m-t-n- k-g-z-’- n-b- i-i-a b-n- d-l-y-፣ ። ---------------------------------------------------------- banini inijerani metani kigezi’i nabi inida banī deliye፣ ።

Limbile minoritare din Europa

Multe limbi diferite sunt vorbite în Europa. Cele mai multe dintre ele sunt limbi indo-europene. În plus față de limbile naționale mari, există, de asemenea, mai multe limbi mai mici. Acestea sunt limbile minoritare. Limbile minorităților naționale sunt diferite de limbile oficiale. Dar ele nu sunt dialecte. Nu sunt nici limbile poapoarelor de imigranţi. Limbile minorităților sunt întotdeauna definite pe plan etnic. Adică, ele sunt limbile anumitor grupuri etnice. Există limbile minorităților în aproape fiecare țară din Europa. Numărul lor se ridică la aproximativ 40 în Uniunea Europeană. Unele limbi minoritare sunt vorbite doar într-o singură țară. Un exemplu este şi Sorba, în Germania. Romani, pe de altă parte, are mulţi vorbitori în multe țări europene. Limbile minorităților au un statut special. Deoarece acestea sunt vorbite doar de un grup relativ mic. Aceste grupuri nu își pot permite să-și construiască propriile lor școli. De asemenea, este dificil pentru ei să-şi publice propria literatură. Iată de ce multe limbi minoritare sunt pe cale să dispară. Uniunea Europeană dorește să protejeze limbile minorităților. Deoarece fiecare limbă este o parte importantă a unei culturi sau a unei identități. Unele națiuni nu au o comunitate și există doar ca minoritate. Diverse programe și proiecte sunt menite să promoveze aceste limbi. Astfel, se doreşte păstrarea culturii grupurilor etnice mai mici. Cu toate acestea, unele limbi minoritare vor dispărea în curând. Printre ele este livona, vorbită într-o provincie din Letonia. Există doar 20 de persoane vorbitori nativi de livonă. Astfel, livona este cea mai restrânsă limbă din Europa.
Știați?
Limba urdu se numără printre limbile indo-iraniene. E vorbită în Pakistan și în câteva state indiene. Urdu e limba nativă a peste 60 de milioane de oameni. Este limba națională a Pakistanului. Este recunoscută ca una din cele 22 de limbi oficiale ale Indiei. Urdu este foarte strâns legată de limba hindi. Ambele limbi sunt, de fapt, două sociolecte ale limbii hindustani. Hindustani a apărut din diferite limbi din nordul Indiei, începând cu secolul al-XIII-lea. Astăzi, urdu și hindi sunt considerate două limbi independente. Vorbitorii acestor limbi pot comunica unii cu alții ușor, totuși. Sistemul semiotic le diferențiază mai puternic. Urdu se scrie cu o versiune a alfabetului persan-arab, în timp ce hindi nu. Urdu este o limbă literară proeminentă. Învățați urdu - este cheia pentru cultura Asiei de sud!