Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   ti ሕሉፍ 3

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

83 [ሰማንያንሰለስተን]

83 [semaniyaniselesiteni]

ሕሉፍ 3

[ḥilufi 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
a vorbi la telefon ደወ-፣ ምድ-ል ደወለ፣ ምድዋል ደ-ለ- ም-ዋ- --------- ደወለ፣ ምድዋል 0
de--le፣-----wali dewele፣ midiwali d-w-l-፣ m-d-w-l- ---------------- dewele፣ midiwali
Am vorbit la telefon. ኣነ-ደ-- ኔረ። ኣነ ደዊለ ኔረ። ኣ- ደ-ለ ኔ-። ---------- ኣነ ደዊለ ኔረ። 0
an----w--e nēre። ane dewīle nēre። a-e d-w-l- n-r-። ---------------- ane dewīle nēre።
Am vorbit tot timpul la telefon. ብዙሕ ግዜ---ውል-ውዒ-። ብዙሕ ግዜ ክድውል ውዒለ። ብ-ሕ ግ- ክ-ው- ው-ለ- ---------------- ብዙሕ ግዜ ክድውል ውዒለ። 0
b-zu-̣--gi---ki--w-l- -i‘īle። bizuh-i gizē kidiwili wi‘īle። b-z-h-i g-z- k-d-w-l- w-‘-l-። ----------------------------- bizuḥi gizē kidiwili wi‘īle።
a întreba ሓተተ-ሕቶ ሓተተ፣ሕቶ ሓ-ተ-ሕ- ------ ሓተተ፣ሕቶ 0
h---et--h-i-o h-atete፣h-ito h-a-e-e-h-i-o ------------- ḥatete፣ḥito
Am întrebat. ሓቲተ--ረ። ሓቲተ ኔረ። ሓ-ተ ኔ-። ------- ሓቲተ ኔረ። 0
ḥ---t-----e። h-atīte nēre። h-a-ī-e n-r-። ------------- ḥatīte nēre።
Am întrebat întotdeauna. ብ---ግ--ሓቲተ-ኔረ። ብዙሕ ግዜ ሓቲተ ኔረ። ብ-ሕ ግ- ሓ-ተ ኔ-። -------------- ብዙሕ ግዜ ሓቲተ ኔረ። 0
bizuh-i--iz- h--tī-e --r-። bizuh-i gizē h-atīte nēre። b-z-h-i g-z- h-a-ī-e n-r-። -------------------------- bizuḥi gizē ḥatīte nēre።
a povesti ነገረ-ኣ---ወ----ንታው ነገረ፣ኣዘንተወ፣ ምዝንታው ነ-ረ-ኣ-ን-ወ- ም-ን-ው ---------------- ነገረ፣ኣዘንተወ፣ ምዝንታው 0
n--er-፣-ze-----e፣ miz----awi negere፣azenitewe፣ mizinitawi n-g-r-፣-z-n-t-w-፣ m-z-n-t-w- ---------------------------- negere፣azenitewe፣ mizinitawi
Am povestit. ኣ- --ግር ኔረ። ኣን እነግር ኔረ። ኣ- እ-ግ- ኔ-። ----------- ኣን እነግር ኔረ። 0
an---neg-ri --r-። ani inegiri nēre። a-i i-e-i-i n-r-። ----------------- ani inegiri nēre።
Am povestit toată povestea. ኣ- -ሉ ጊዜ-ታሪኽ--ነግር--ረ። ኣነ ኩሉ ጊዜ ታሪኽ እነግር ኔረ። ኣ- ኩ- ጊ- ታ-ኽ እ-ግ- ኔ-። --------------------- ኣነ ኩሉ ጊዜ ታሪኽ እነግር ኔረ። 0
a-e--ul- --z- t--īh-----egiri n---። ane kulu gīzē tarīh-i inegiri nēre። a-e k-l- g-z- t-r-h-i i-e-i-i n-r-። ----------------------------------- ane kulu gīzē tarīẖi inegiri nēre።
a învăţa ምጽ--;-ምም-ር ምጽናዕ; ምምሃር ም-ና-; ም-ሃ- ---------- ምጽናዕ; ምምሃር 0
m-t--i-a‘i- m-m-hari mits’ina‘i; mimihari m-t-’-n-‘-; m-m-h-r- -------------------- mits’ina‘i; mimihari
Am învăţat. ኣነ-እመሃር -ረ። ኣነ እመሃር ኔረ። ኣ- እ-ሃ- ኔ-። ----------- ኣነ እመሃር ኔረ። 0
a-e ime-ari-n-re። ane imehari nēre። a-e i-e-a-i n-r-። ----------------- ane imehari nēre።
Am învăţat toată seara. ኣ--ም-----ት-ክ--- --ለ። ኣነ ምሉእ ምሸት ክመሃር ውዒለ። ኣ- ም-እ ም-ት ክ-ሃ- ው-ለ- -------------------- ኣነ ምሉእ ምሸት ክመሃር ውዒለ። 0
a-e-m-lu----ishe-- ki------ --‘ī-e። ane milu’i misheti kimehari wi‘īle። a-e m-l-’- m-s-e-i k-m-h-r- w-‘-l-። ----------------------------------- ane milu’i misheti kimehari wi‘īle።
a lucra ስ-ሕ፣ምስ-ሕ ስራሕ፣ምስራሕ ስ-ሕ-ም-ራ- -------- ስራሕ፣ምስራሕ 0
s-r--̣--m--ir--̣i sirah-i፣misirah-i s-r-h-i-m-s-r-h-i ----------------- siraḥi፣misiraḥi
Am lucrat. ኣ- -ሰር---ረ። ኣነ እሰርሕ ኔረ። ኣ- እ-ር- ኔ-። ----------- ኣነ እሰርሕ ኔረ። 0
a-- -se-iḥ- --re። ane iserih-i nēre። a-e i-e-i-̣- n-r-። ------------------ ane iseriḥi nēre።
Am lucrat toată ziua. ኣነ--ሉእ -ዓል---ሰርሕ-ኔረ። ኣነ ምሉእ መዓልቲ እሰርሕ ኔረ። ኣ- ም-እ መ-ል- እ-ር- ኔ-። -------------------- ኣነ ምሉእ መዓልቲ እሰርሕ ኔረ። 0
a-- mi--’i -e-a---- -se---̣i--ē-e። ane milu’i me‘alitī iserih-i nēre። a-e m-l-’- m-‘-l-t- i-e-i-̣- n-r-። ---------------------------------- ane milu’i me‘alitī iseriḥi nēre።
a mânca በ-ዐ- ም-ላዕ በልዐ፣ ምብላዕ በ-ዐ- ም-ላ- --------- በልዐ፣ ምብላዕ 0
b-li‘---mib----i beli‘ā፣ mibila‘i b-l-‘-፣ m-b-l-‘- ---------------- beli‘ā፣ mibila‘i
Am mâncat. ኣነ ብሊ-። ኣነ ብሊዐ። ኣ- ብ-ዐ- ------- ኣነ ብሊዐ። 0
ane---lī--። ane bilī‘ā። a-e b-l-‘-። ----------- ane bilī‘ā።
Am mâncat toată mâncarea. ኣነ ብ-ሉ-----ምግ---ሊ---። ኣነ ብምሉኡ እቲ ምግቢ በሊዐዮ ። ኣ- ብ-ሉ- እ- ም-ቢ በ-ዐ- ። --------------------- ኣነ ብምሉኡ እቲ ምግቢ በሊዐዮ ። 0
a---bi--lu-u -tī-mig-bī be-ī-ā-o ። ane bimilu’u itī migibī belī‘āyo ። a-e b-m-l-’- i-ī m-g-b- b-l-‘-y- ። ---------------------------------- ane bimilu’u itī migibī belī‘āyo ።

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!