Dicționar de expresii

ro A face comisioane   »   uk Робити покупки

51 [cincizeci şi unu]

A face comisioane

A face comisioane

51 [п’ятдесят один]

51 [pʺyatdesyat odyn]

Робити покупки

[Robyty pokupky]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Vreau să merg la bibliotecă. Я х--у ---і-ліот-ку. Я х--- в б---------- Я х-ч- в б-б-і-т-к-. -------------------- Я хочу в бібліотеку. 0
Y-----c-u---bibl-o----. Y- k----- v b---------- Y- k-o-h- v b-b-i-t-k-. ----------------------- YA khochu v biblioteku.
Vreau să merg la librărie. Я-хочу----к-и-к-в----м-га-ину. Я х--- д- к--------- м-------- Я х-ч- д- к-и-к-в-г- м-г-з-н-. ------------------------------ Я хочу до книжкового магазину. 0
Y- -h---u-do -nyz-kov-h--ma-a--nu. Y- k----- d- k---------- m-------- Y- k-o-h- d- k-y-h-o-o-o m-h-z-n-. ---------------------------------- YA khochu do knyzhkovoho mahazynu.
Vreau să merg la chioşc. Я-хоч--д- -іоск-. Я х--- д- к------ Я х-ч- д- к-о-к-. ----------------- Я хочу до кіоску. 0
Y- khoch--d---iosk-. Y- k----- d- k------ Y- k-o-h- d- k-o-k-. -------------------- YA khochu do kiosku.
Vreau să împrumut o carte. Я-х-ч- п---ч-т----и--. Я х--- п------- к----- Я х-ч- п-з-ч-т- к-и-у- ---------------------- Я хочу позичити книгу. 0
Y--k-ochu-po---hyt-----h-. Y- k----- p-------- k----- Y- k-o-h- p-z-c-y-y k-y-u- -------------------------- YA khochu pozychyty knyhu.
Vreau să cumpăr o carte. Я-х-ч----п--- --и-у. Я х--- к----- к----- Я х-ч- к-п-т- к-и-у- -------------------- Я хочу купити книгу. 0
YA ---c-u-k-py-- ---hu. Y- k----- k----- k----- Y- k-o-h- k-p-t- k-y-u- ----------------------- YA khochu kupyty knyhu.
Vreau să cumpăr un ziar. Я---чу---п----газ---. Я х--- к----- г------ Я х-ч- к-п-т- г-з-т-. --------------------- Я хочу купити газету. 0
YA-kh-c-u--u-yty-h-ze-u. Y- k----- k----- h------ Y- k-o-h- k-p-t- h-z-t-. ------------------------ YA khochu kupyty hazetu.
Vreau să merg la bibliotecă ca să împrumut o carte. Я х-чу в б--ліо-ек-- щоб в-я-и-кни--. Я х--- в б---------- щ-- в---- к----- Я х-ч- в б-б-і-т-к-, щ-б в-я-и к-и-у- ------------------------------------- Я хочу в бібліотеку, щоб взяти книгу. 0
Y- khoc-u-v----l--t-k-, -------v--a-y-kn---. Y- k----- v b---------- s----- v----- k----- Y- k-o-h- v b-b-i-t-k-, s-c-o- v-y-t- k-y-u- -------------------------------------------- YA khochu v biblioteku, shchob vzyaty knyhu.
Vreau să merg la librărie ca să cumpăr o carte. Я-хочу--- кн-жковог- м--а--н-, --б--упи-и кни-у. Я х--- д- к--------- м-------- щ-- к----- к----- Я х-ч- д- к-и-к-в-г- м-г-з-н-, щ-б к-п-т- к-и-у- ------------------------------------------------ Я хочу до книжкового магазину, щоб купити книгу. 0
YA k---h---o ---zh-o---- mah---nu, s-cho- --p-ty-k-y-u. Y- k----- d- k---------- m-------- s----- k----- k----- Y- k-o-h- d- k-y-h-o-o-o m-h-z-n-, s-c-o- k-p-t- k-y-u- ------------------------------------------------------- YA khochu do knyzhkovoho mahazynu, shchob kupyty knyhu.
Vreau să merg la chioşc ca să cumpăr un ziar. Я--о-- -о к-о---,-----купити газ-т-. Я х--- д- к------ щ-- к----- г------ Я х-ч- д- к-о-к-, щ-б к-п-т- г-з-т-. ------------------------------------ Я хочу до кіоску, щоб купити газету. 0
Y- -hochu--o k-os-u,-shc-o- ----ty--azet-. Y- k----- d- k------ s----- k----- h------ Y- k-o-h- d- k-o-k-, s-c-o- k-p-t- h-z-t-. ------------------------------------------ YA khochu do kiosku, shchob kupyty hazetu.
Vreau să merg la optician. Я -о-- пі-- --о-ти--. Я х--- п--- в о------ Я х-ч- п-т- в о-т-к-. --------------------- Я хочу піти в оптику. 0
Y------hu --t----op-y--. Y- k----- p--- v o------ Y- k-o-h- p-t- v o-t-k-. ------------------------ YA khochu pity v optyku.
Vreau să merg la supermarket. Я---ч- в-су-е-ма-к-т. Я х--- в с----------- Я х-ч- в с-п-р-а-к-т- --------------------- Я хочу в супермаркет. 0
YA--ho--- - su-erm-r-et. Y- k----- v s----------- Y- k-o-h- v s-p-r-a-k-t- ------------------------ YA khochu v supermarket.
Vreau să merg la brutar. Я-х-чу---од----в б-ло---. Я х--- с------ в б------- Я х-ч- с-о-и-и в б-л-ч-у- ------------------------- Я хочу сходити в булочну. 0
YA -h--h--s-hod-t--v-b---chnu. Y- k----- s------- v b-------- Y- k-o-h- s-h-d-t- v b-l-c-n-. ------------------------------ YA khochu skhodyty v bulochnu.
Vreau să cumpăr o pereche de ochelari. Я ---у-купи-и-о-у---и. Я х--- к----- о------- Я х-ч- к-п-т- о-у-я-и- ---------------------- Я хочу купити окуляри. 0
YA-k-o--u -upy-y--k---ar-. Y- k----- k----- o-------- Y- k-o-h- k-p-t- o-u-y-r-. -------------------------- YA khochu kupyty okulyary.
Vreau să cumpăr fructe şi legume. Я х-чу к-пит- фр---- і о---і. Я х--- к----- ф----- і о----- Я х-ч- к-п-т- ф-у-т- і о-о-і- ----------------------------- Я хочу купити фрукти і овочі. 0
YA --och- -upyt-----kty-----oc--. Y- k----- k----- f----- i o------ Y- k-o-h- k-p-t- f-u-t- i o-o-h-. --------------------------------- YA khochu kupyty frukty i ovochi.
Vreau să cumpăr chifle şi pâine. Я -очу-к----- бу--ч---і-хлі-. Я х--- к----- б------ і х---- Я х-ч- к-п-т- б-л-ч-и і х-і-. ----------------------------- Я хочу купити булочки і хліб. 0
YA ----h- ----ty -ul-ch---i khlib. Y- k----- k----- b------- i k----- Y- k-o-h- k-p-t- b-l-c-k- i k-l-b- ---------------------------------- YA khochu kupyty bulochky i khlib.
Vreau să merg la optician ca să îmi cumpăr o pereche de ochelari. Я хоч--пі-и-в-о--ик-- щ---к--и-- оку--р-. Я х--- п--- в о------ щ-- к----- о------- Я х-ч- п-т- в о-т-к-, щ-б к-п-т- о-у-я-и- ----------------------------------------- Я хочу піти в оптику, щоб купити окуляри. 0
Y- k--c-u -i-- - op---u,-sh--ob ku---y -k-l-a--. Y- k----- p--- v o------ s----- k----- o-------- Y- k-o-h- p-t- v o-t-k-, s-c-o- k-p-t- o-u-y-r-. ------------------------------------------------ YA khochu pity v optyku, shchob kupyty okulyary.
Vrea să merg la supermarket ca să cumpăr fructe şi legume. Я -оч- в-с-перма--е-,-що- -уп--и--р-кти і о--ч-. Я х--- в с----------- щ-- к----- ф----- і о----- Я х-ч- в с-п-р-а-к-т- щ-б к-п-т- ф-у-т- і о-о-і- ------------------------------------------------ Я хочу в супермаркет, щоб купити фрукти і овочі. 0
YA-kho--- ---up-rm-r--t- --c-ob --p--y---u------o---hi. Y- k----- v s----------- s----- k----- f----- i o------ Y- k-o-h- v s-p-r-a-k-t- s-c-o- k-p-t- f-u-t- i o-o-h-. ------------------------------------------------------- YA khochu v supermarket, shchob kupyty frukty i ovochi.
Vrea să merg la brutar să cumpăr chifle şi pâine. Я х--у-д- --л-ч--ї, -о---у--ти---ло-к--і х---. Я х--- д- б-------- щ-- к----- б------ і х---- Я х-ч- д- б-л-ч-о-, щ-б к-п-т- б-л-ч-и і х-і-. ---------------------------------------------- Я хочу до булочної, щоб купити булочки і хліб. 0
YA--hoch- --------hno--- -hch-b-k--y-y --l-ch-- i -h-i-. Y- k----- d- b---------- s----- k----- b------- i k----- Y- k-o-h- d- b-l-c-n-i-, s-c-o- k-p-t- b-l-c-k- i k-l-b- -------------------------------------------------------- YA khochu do bulochnoï, shchob kupyty bulochky i khlib.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile minoritare din Europa

Multe limbi diferite sunt vorbite în Europa. Cele mai multe dintre ele sunt limbi indo-europene. În plus față de limbile naționale mari, există, de asemenea, mai multe limbi mai mici. Acestea sunt limbile minoritare. Limbile minorităților naționale sunt diferite de limbile oficiale. Dar ele nu sunt dialecte. Nu sunt nici limbile poapoarelor de imigranţi. Limbile minorităților sunt întotdeauna definite pe plan etnic. Adică, ele sunt limbile anumitor grupuri etnice. Există limbile minorităților în aproape fiecare țară din Europa. Numărul lor se ridică la aproximativ 40 în Uniunea Europeană. Unele limbi minoritare sunt vorbite doar într-o singură țară. Un exemplu este şi Sorba, în Germania. Romani, pe de altă parte, are mulţi vorbitori în multe țări europene. Limbile minorităților au un statut special. Deoarece acestea sunt vorbite doar de un grup relativ mic. Aceste grupuri nu își pot permite să-și construiască propriile lor școli. De asemenea, este dificil pentru ei să-şi publice propria literatură. Iată de ce multe limbi minoritare sunt pe cale să dispară. Uniunea Europeană dorește să protejeze limbile minorităților. Deoarece fiecare limbă este o parte importantă a unei culturi sau a unei identități. Unele națiuni nu au o comunitate și există doar ca minoritate. Diverse programe și proiecte sunt menite să promoveze aceste limbi. Astfel, se doreşte păstrarea culturii grupurilor etnice mai mici. Cu toate acestea, unele limbi minoritare vor dispărea în curând. Printre ele este livona, vorbită într-o provincie din Letonia. Există doar 20 de persoane vorbitori nativi de livonă. Astfel, livona este cea mai restrânsă limbă din Europa.
Știați?
Limba urdu se numără printre limbile indo-iraniene. E vorbită în Pakistan și în câteva state indiene. Urdu e limba nativă a peste 60 de milioane de oameni. Este limba națională a Pakistanului. Este recunoscută ca una din cele 22 de limbi oficiale ale Indiei. Urdu este foarte strâns legată de limba hindi. Ambele limbi sunt, de fapt, două sociolecte ale limbii hindustani. Hindustani a apărut din diferite limbi din nordul Indiei, începând cu secolul al-XIII-lea. Astăzi, urdu și hindi sunt considerate două limbi independente. Vorbitorii acestor limbi pot comunica unii cu alții ușor, totuși. Sistemul semiotic le diferențiază mai puternic. Urdu se scrie cu o versiune a alfabetului persan-arab, în timp ce hindi nu. Urdu este o limbă literară proeminentă. Învățați urdu - este cheia pentru cultura Asiei de sud!