Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   ti ናይ ዋንነት ቃላት 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [ሱሳንሸውዓተን]

67 [susanishewi‘ateni]

ናይ ዋንነት ቃላት 2

[nayi wanineti k’alati 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
ochelarii እቲ---ጽር እ- መ--- እ- መ-ጽ- ------- እቲ መነጽር 0
it- -enet---ri i-- m--------- i-ī m-n-t-’-r- -------------- itī menets’iri
Şi-a uitat ochelarii. ንሱ-መ--ሩ-ረ-ዑዎ። ን- መ--- ረ---- ን- መ-ጽ- ረ-ዑ-። ------------- ንሱ መነጽሩ ረሲዑዎ። 0
nisu --n-t---r- r-sī--wo። n--- m--------- r-------- n-s- m-n-t-’-r- r-s-‘-w-። ------------------------- nisu menets’iru resī‘uwo።
Unde şi-a pus ochelarii? መነጽ----ይ-ድ- ረሲዑ-? መ--- ኣ-- ድ- ረ---- መ-ጽ- ኣ-ይ ድ- ረ-ዑ-? ----------------- መነጽሩ ኣበይ ድዩ ረሲዑዎ? 0
m--e----r- -b-yi d--u-r-s-‘---? m--------- a---- d--- r-------- m-n-t-’-r- a-e-i d-y- r-s-‘-w-? ------------------------------- menets’iru abeyi diyu resī‘uwo?
ceasul እ---ዓት እ- ሰ-- እ- ሰ-ት ------ እታ ሰዓት 0
i------a-i i-- s----- i-a s-‘-t- ---------- ita se‘ati
Ceasul lui este stricat. ሰ-- -----። ሰ-- ተ----- ሰ-ቱ ተ-ላ-ያ- ---------- ሰዓቱ ተባላሽያ። 0
se-at- te--lash---። s----- t----------- s-‘-t- t-b-l-s-i-a- ------------------- se‘atu tebalashiya።
Ceasul atârnă pe perete. እ----ት -ብ ---- ---ላ ኣ-። እ- ሰ-- ኣ- መ--- ተ--- ኣ-- እ- ሰ-ት ኣ- መ-ደ- ተ-ቒ- ኣ-። ----------------------- እታ ሰዓት ኣብ መንደቕ ተሰቒላ ኣላ። 0
ita se‘-t--ab- m-n---k-----ese-̱’----ala። i-- s----- a-- m--------- t--------- a--- i-a s-‘-t- a-i m-n-d-k-’- t-s-k-’-l- a-a- ----------------------------------------- ita se‘ati abi menideḵ’i teseḵ’īla ala።
paşaportul እ------ት እ- ፓ---- እ- ፓ-ፖ-ት -------- እቲ ፓስፖርት 0
i----asip-r-ti i-- p--------- i-ī p-s-p-r-t- -------------- itī pasiporiti
Şi-a pierdut paşaportul. ንሱ ፓስፖርቱ-----። ን- ፓ---- ሲ---- ን- ፓ-ፖ-ቱ ሲ-ኑ-። -------------- ንሱ ፓስፖርቱ ሲኢኑዎ። 0
ni-u --sipo--tu---’-nuw-። n--- p--------- s-------- n-s- p-s-p-r-t- s-’-n-w-። ------------------------- nisu pasiporitu sī’īnuwo።
Unde şi-a pus paşaportul? ፖኣ-ፖ-ቱ ኣበይ--ሩዎ? ፖ----- ኣ-- ጌ--- ፖ-ስ-ር- ኣ-ይ ጌ-ዎ- --------------- ፖኣስፖርቱ ኣበይ ጌሩዎ? 0
p--a-ipor-t- a-e-- --r--o? p----------- a---- g------ p-’-s-p-r-t- a-e-i g-r-w-? -------------------------- po’asiporitu abeyi gēruwo?
ei – al lor ንሳ-ም - -ቶም ን--- - ና-- ን-ቶ- - ና-ም ---------- ንሳቶም - ናቶም 0
ni-a--m-----atomi n------- - n----- n-s-t-m- - n-t-m- ----------------- nisatomi - natomi
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. እቶ--ቆ-- ን-ለድኦ- ሲ---። እ-- ቆ-- ን----- ሲ---- እ-ም ቆ-ዑ ን-ለ-ኦ- ሲ-ሞ-። -------------------- እቶም ቆልዑ ንወለድኦም ሲነሞም። 0
ito-i-k--l-‘u----eledi’--i -īnem---። i---- k------ n----------- s-------- i-o-i k-o-i-u n-w-l-d-’-m- s-n-m-m-። ------------------------------------ itomi k’oli‘u niweledi’omi sīnemomi።
Dar iată, vin părinţii lor! ግን-ወለድኦ--እነ--ይመ---። ግ- ወ---- እ-- ይ--- ። ግ- ወ-ድ-ም እ-ዉ ይ-ጽ- ። ------------------- ግን ወለድኦም እነዉ ይመጽኡ ። 0
gi-i-we---i’o-i--------i-et--i’u ። g--- w--------- i---- y--------- ። g-n- w-l-d-’-m- i-e-u y-m-t-’-’- ። ---------------------------------- gini weledi’omi inewu yimets’i’u ።
dumneavoastră – al dumneavoastră ንስ-- - ---ም ን--- - ና--- ን-ኹ- - ና-ኩ- ----------- ንስኹም - ናትኩም 0
ni-iẖu-i - na-----i n-------- - n------- n-s-h-u-i - n-t-k-m- -------------------- nisiẖumi - natikumi
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? መ--ኹ- ------ ኣ- ሙለር? መ---- ከ----- ኣ- ሙ--- መ-ሻ-ም ከ-ይ-ሩ- ኣ- ሙ-ር- -------------------- መገሻኹም ከመይኔሩ፣ ኣቶ ሙለር? 0
m--esh------ ---eyin-ru፣--to --l-r-? m----------- k---------- a-- m------ m-g-s-a-̱-m- k-m-y-n-r-፣ a-o m-l-r-? ------------------------------------ megeshaẖumi kemeyinēru፣ ato muleri?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? ሰበይ-ኹ--ኣ-ይ--- -ቶ--ለ-? ሰ----- ኣ-- ኣ- ኣ- ሙ--- ሰ-ይ-ኹ- ኣ-ይ ኣ- ኣ- ሙ-ር- --------------------- ሰበይትኹም ኣበይ ኣላ ኣቶ ሙለር? 0
s--e--tiẖ-mi------ al- ato --l-r-? s------------ a---- a-- a-- m------ s-b-y-t-h-u-i a-e-i a-a a-o m-l-r-? ----------------------------------- sebeyitiẖumi abeyi ala ato muleri?
dumneavoastră – a dumneavoastră ንስ-ን --ና--ን ን--- - ና--- ን-ኽ- - ና-ክ- ----------- ንስኽን - ናትክን 0
n---h-ini -----i-i-i n-------- - n------- n-s-h-i-i - n-t-k-n- -------------------- nisiẖini - natikini
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? መ--ኽን---ይ--ሩ--ይ-ሮ ---? መ---- ከ-- ኔ- ወ--- ሽ--- መ-ሻ-ን ከ-ይ ኔ- ወ-ዘ- ሽ-ት- ---------------------- መገሻኽን ከመይ ኔሩ ወይዘሮ ሽሚት? 0
me-eshaẖ--i ke-----n-ru w---z-r- s-imī-i? m----------- k----- n--- w------- s------- m-g-s-a-̱-n- k-m-y- n-r- w-y-z-r- s-i-ī-i- ------------------------------------------ megeshaẖini kemeyi nēru weyizero shimīti?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? ሰብኣይክ--ኣ---ኣ---ይዘሮ ሽሚ-? ሰ----- ኣ-- ኣ- ወ--- ሽ--- ሰ-ኣ-ክ- ኣ-ይ ኣ- ወ-ዘ- ሽ-ት- ----------------------- ሰብኣይክን ኣበይ ኣሎ ወይዘሮ ሽሚት? 0
se-i’a-i---- a-e-i-a---weyi-er-----m-ti? s----------- a---- a-- w------- s------- s-b-’-y-k-n- a-e-i a-o w-y-z-r- s-i-ī-i- ---------------------------------------- sebi’ayikini abeyi alo weyizero shimīti?

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!