Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   ha Ordinal numbers

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [sittin da daya]

Ordinal numbers

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Hausa Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. Wat-- fa-ko sh--e-J--a---. Watan farko shine Janairu. W-t-n f-r-o s-i-e J-n-i-u- -------------------------- Watan farko shine Janairu. 0
A doua lună este februarie. Wa-a-n---i----hi ne ---rair-. Wata na biyu shi ne Fabrairu. W-t- n- b-y- s-i n- F-b-a-r-. ----------------------------- Wata na biyu shi ne Fabrairu. 0
A treia lună este martie. Wata--- uku--hi-e -ari-. Wata na uku shine Maris. W-t- n- u-u s-i-e M-r-s- ------------------------ Wata na uku shine Maris. 0
A patra lună este aprilie. Wat--na h----s-i-e -frilu. Wata na hudu shine Afrilu. W-t- n- h-d- s-i-e A-r-l-. -------------------------- Wata na hudu shine Afrilu. 0
A cincea lună este mai. W--- na-b-ya--s-i-e-M---. Wata na biyar shine Mayu. W-t- n- b-y-r s-i-e M-y-. ------------------------- Wata na biyar shine Mayu. 0
A şasea lună este iunie. W-ta-n---hi-a s---e Y-ni. Wata na shida shine Yuni. W-t- n- s-i-a s-i-e Y-n-. ------------------------- Wata na shida shine Yuni. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Wa-- s---a--a-in s-----a --. Wata shida rabin shekara ne. W-t- s-i-a r-b-n s-e-a-a n-. ---------------------------- Wata shida rabin shekara ne. 0
ianuarie, februarie, martie, F-br--r---ar--, Fabrairu Maris, F-b-a-r- M-r-s- --------------- Fabrairu Maris, 0
aprilie, mai şi iunie. Af---u----yu--- Yun-. Afrilu, Mayu da Yuni. A-r-l-, M-y- d- Y-n-. --------------------- Afrilu, Mayu da Yuni. 0
A şaptea lună este iulie. W--a-n---a-wai--uli-n-. Wata na bakwai Yuli ne. W-t- n- b-k-a- Y-l- n-. ----------------------- Wata na bakwai Yuli ne. 0
A opta lună este august. W--a ---ta---- -hi-----us-a. Wata na takwas shine Agusta. W-t- n- t-k-a- s-i-e A-u-t-. ---------------------------- Wata na takwas shine Agusta. 0
A noua lună este septembrie. Wa-a -a --r--shi-- S-t----. Wata na tara shine Satumba. W-t- n- t-r- s-i-e S-t-m-a- --------------------------- Wata na tara shine Satumba. 0
A zecea lună este octombrie. Wat- -a -oma---t--a-ne. Wata na goma Oktoba ne. W-t- n- g-m- O-t-b- n-. ----------------------- Wata na goma Oktoba ne. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. Wa-a -a--ha--aya shine-Nu---ba. Wata na sha daya shine Nuwamba. W-t- n- s-a d-y- s-i-e N-w-m-a- ------------------------------- Wata na sha daya shine Nuwamba. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. W--- -a-sha ---u -i---ba. Wata na sha biyu Disamba. W-t- n- s-a b-y- D-s-m-a- ------------------------- Wata na sha biyu Disamba. 0
Doisprezece luni însumează un an. Wat---i goma--h- ---- sh---ra c-. Watanni goma sha biyu shekara ce. W-t-n-i g-m- s-a b-y- s-e-a-a c-. --------------------------------- Watanni goma sha biyu shekara ce. 0
iulie, august, septembrie, Y-li --u-ta--at-m--, Yuli Agusta Satumba, Y-l- A-u-t- S-t-m-a- -------------------- Yuli Agusta Satumba, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. Ok---a---u---ba da Di---ba. Oktoba, Nuwamba da Disamba. O-t-b-, N-w-m-a d- D-s-m-a- --------------------------- Oktoba, Nuwamba da Disamba. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.