Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   it Numeri ordinali

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [sessantuno]

Numeri ordinali

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. Il --imo m-se-è---nn-i-. I_ p____ m___ è g_______ I- p-i-o m-s- è g-n-a-o- ------------------------ Il primo mese è gennaio. 0
A doua lună este februarie. I---e---d----s----f-b---i-. I_ s______ m___ è f________ I- s-c-n-o m-s- è f-b-r-i-. --------------------------- Il secondo mese è febbraio. 0
A treia lună este martie. Il-terzo-mese-è m-r-o. I_ t____ m___ è m_____ I- t-r-o m-s- è m-r-o- ---------------------- Il terzo mese è marzo. 0
A patra lună este aprilie. Il-q--r---m-s----apr--e. I_ q_____ m___ è a______ I- q-a-t- m-s- è a-r-l-. ------------------------ Il quarto mese è aprile. 0
A cincea lună este mai. I- --int------ è-mag---. I_ q_____ m___ è m______ I- q-i-t- m-s- è m-g-i-. ------------------------ Il quinto mese è maggio. 0
A şasea lună este iunie. Il -e--o---s-----iug--. I_ s____ m___ è g______ I- s-s-o m-s- è g-u-n-. ----------------------- Il sesto mese è giugno. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Se- -e----o-- me--- -n--. S__ m___ s___ m____ a____ S-i m-s- s-n- m-z-o a-n-. ------------------------- Sei mesi sono mezzo anno. 0
ianuarie, februarie, martie, Ge----o,-f-b--aio--m--z-, G_______ f________ m_____ G-n-a-o- f-b-r-i-, m-r-o- ------------------------- Gennaio, febbraio, marzo, 0
aprilie, mai şi iunie. aprile, ---g-- e----gn-. a______ m_____ e g______ a-r-l-, m-g-i- e g-u-n-. ------------------------ aprile, maggio e giugno. 0
A şaptea lună este iulie. I- -etti-- me-- è-lug---. I_ s______ m___ è l______ I- s-t-i-o m-s- è l-g-i-. ------------------------- Il settimo mese è luglio. 0
A opta lună este august. L-o-t--- --s- è a----o. L_______ m___ è a______ L-o-t-v- m-s- è a-o-t-. ----------------------- L’ottavo mese è agosto. 0
A noua lună este septembrie. Il -o-o---se - set-e---e. I_ n___ m___ è s_________ I- n-n- m-s- è s-t-e-b-e- ------------------------- Il nono mese è settembre. 0
A zecea lună este octombrie. Il-de---o-m-s- è ottob-e. I_ d_____ m___ è o_______ I- d-c-m- m-s- è o-t-b-e- ------------------------- Il decimo mese è ottobre. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. L’---i-e---o m-s- è-n---mbr-. L___________ m___ è n________ L-u-d-c-s-m- m-s- è n-v-m-r-. ----------------------------- L’undicesimo mese è novembre. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. Il-dodic-si---me-- - d-c-mb-e. I_ d_________ m___ è d________ I- d-d-c-s-m- m-s- è d-c-m-r-. ------------------------------ Il dodicesimo mese è dicembre. 0
Doisprezece luni însumează un an. U---n-o-ha--odi---m---. U_ a___ h_ d_____ m____ U- a-n- h- d-d-c- m-s-. ----------------------- Un anno ha dodici mesi. 0
iulie, august, septembrie, Lu--i---ag------sett-mbre, L______ a______ s_________ L-g-i-, a-o-t-, s-t-e-b-e- -------------------------- Luglio, agosto, settembre, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. ott-b-e- no-e-br--- d----b-e. o_______ n_______ e d________ o-t-b-e- n-v-m-r- e d-c-m-r-. ----------------------------- ottobre, novembre e dicembre. 0

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.