Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   sl Vrstilni števniki

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [enainšestdeset]

Vrstilni števniki

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. P----m---c j- j-nua-. Prvi mesec je januar. P-v- m-s-c j- j-n-a-. --------------------- Prvi mesec je januar. 0
A doua lună este februarie. Dr-g--m-sec----f----ar. Drugi mesec je februar. D-u-i m-s-c j- f-b-u-r- ----------------------- Drugi mesec je februar. 0
A treia lună este martie. Tr-tj--me-ec j- m---c. Tretji mesec je marec. T-e-j- m-s-c j- m-r-c- ---------------------- Tretji mesec je marec. 0
A patra lună este aprilie. Č-tr---m---c-je ap-il. Četrti mesec je april. Č-t-t- m-s-c j- a-r-l- ---------------------- Četrti mesec je april. 0
A cincea lună este mai. Pe-i ----- je m-j. Peti mesec je maj. P-t- m-s-c j- m-j- ------------------ Peti mesec je maj. 0
A şasea lună este iunie. Še-t- m-se- j- ---ij. Šesti mesec je junij. Š-s-i m-s-c j- j-n-j- --------------------- Šesti mesec je junij. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Šes- -es-c-v--e-pol----lo---a) let-. Šest mesecev je pol (polovica) leta. Š-s- m-s-c-v j- p-l (-o-o-i-a- l-t-. ------------------------------------ Šest mesecev je pol (polovica) leta. 0
ianuarie, februarie, martie, J-nuar,-f---u--,--a---, Januar, februar, marec, J-n-a-, f-b-u-r- m-r-c- ----------------------- Januar, februar, marec, 0
aprilie, mai şi iunie. apr-----a- in --ni-. april, maj in junij. a-r-l- m-j i- j-n-j- -------------------- april, maj in junij. 0
A şaptea lună este iulie. S--m--mes-- -- -u-ij. Sedmi mesec je julij. S-d-i m-s-c j- j-l-j- --------------------- Sedmi mesec je julij. 0
A opta lună este august. Osm- m--ec----av--s-. Osmi mesec je avgust. O-m- m-s-c j- a-g-s-. --------------------- Osmi mesec je avgust. 0
A noua lună este septembrie. D----i-me-e--j- --p-e----. Deveti mesec je september. D-v-t- m-s-c j- s-p-e-b-r- -------------------------- Deveti mesec je september. 0
A zecea lună este octombrie. Des-t---e--c------t----. Deseti mesec je oktober. D-s-t- m-s-c j- o-t-b-r- ------------------------ Deseti mesec je oktober. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. En-j--i-mesec j--no-emb-r. Enajsti mesec je november. E-a-s-i m-s-c j- n-v-m-e-. -------------------------- Enajsti mesec je november. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. D-a--j--i--e-e- j- de--mber. Dvanajsti mesec je december. D-a-a-s-i m-s-c j- d-c-m-e-. ---------------------------- Dvanajsti mesec je december. 0
Doisprezece luni însumează un an. D-----st-------v--e eno -eto. Dvanajst mesecev je eno leto. D-a-a-s- m-s-c-v j- e-o l-t-. ----------------------------- Dvanajst mesecev je eno leto. 0
iulie, august, septembrie, Juli----v-us-,-se--emb-r, Julij, avgust, september, J-l-j- a-g-s-, s-p-e-b-r- ------------------------- Julij, avgust, september, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. o--ob-------e-b---in---c-mbe-. oktober, november in december. o-t-b-r- n-v-m-e- i- d-c-m-e-. ------------------------------ oktober, november in december. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.