Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   be Парадкавыя лічэбнікі

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [шэсцьдзесят адзін]

61 [shests’dzesyat adzіn]

Парадкавыя лічэбнікі

[Paradkavyya lіchebnіkі]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. Першы-ме--ц – -ту-зе-ь. Першы месяц – студзень. П-р-ы м-с-ц – с-у-з-н-. ----------------------- Першы месяц – студзень. 0
Pe--hy---s---- –-s-udz---. Pershy mesyats – studzen’. P-r-h- m-s-a-s – s-u-z-n-. -------------------------- Pershy mesyats – studzen’.
A doua lună este februarie. Д-----м-сяц – ---ы. Другі месяц – люты. Д-у-і м-с-ц – л-т-. ------------------- Другі месяц – люты. 0
D-ugі m-s--ts – --u--. Drugі mesyats – lyuty. D-u-і m-s-a-s – l-u-y- ---------------------- Drugі mesyats – lyuty.
A treia lună este martie. Трэц- --с-ц-- -а-а---. Трэці месяц – сакавік. Т-э-і м-с-ц – с-к-в-к- ---------------------- Трэці месяц – сакавік. 0
T--ts- -es---s --s----іk. Tretsі mesyats – sakavіk. T-e-s- m-s-a-s – s-k-v-k- ------------------------- Tretsі mesyats – sakavіk.
A patra lună este aprilie. Ч------ы меся- - --а--в-к. Чацвёрты месяц – красавік. Ч-ц-ё-т- м-с-ц – к-а-а-і-. -------------------------- Чацвёрты месяц – красавік. 0
Ch-tsver-y-mes---s --k-a-av--. Chatsverty mesyats – krasavіk. C-a-s-e-t- m-s-a-s – k-a-a-і-. ------------------------------ Chatsverty mesyats – krasavіk.
A cincea lună este mai. Пя---м--я--–---й. Пяты месяц – май. П-т- м-с-ц – м-й- ----------------- Пяты месяц – май. 0
Py-ty-m--y--- - ---. Pyaty mesyats – may. P-a-y m-s-a-s – m-y- -------------------- Pyaty mesyats – may.
A şasea lună este iunie. Шо--- месяц-–-ч-рвень. Шосты месяц – чэрвень. Ш-с-ы м-с-ц – ч-р-е-ь- ---------------------- Шосты месяц – чэрвень. 0
S----y me-yats--------en’. Shosty mesyats – cherven’. S-o-t- m-s-a-s – c-e-v-n-. -------------------------- Shosty mesyats – cherven’.
Şase luni însumează o jumătate de an. Ш-сц--м-ся------гэта пал-в-----а. Шэсць месяцаў – гэта палова года. Ш-с-ь м-с-ц-ў – г-т- п-л-в- г-д-. --------------------------------- Шэсць месяцаў – гэта палова года. 0
Sh-sts’ me-y----- --geta-----v- goda. Shests’ mesyatsau – geta palova goda. S-e-t-’ m-s-a-s-u – g-t- p-l-v- g-d-. ------------------------------------- Shests’ mesyatsau – geta palova goda.
ianuarie, februarie, martie, Студ--н---л-ты- са-аві-, Студзень, люты, сакавік, С-у-з-н-, л-т-, с-к-в-к- ------------------------ Студзень, люты, сакавік, 0
Studz-n’--ly---- --k---k, Studzen’, lyuty, sakavіk, S-u-z-n-, l-u-y- s-k-v-k- ------------------------- Studzen’, lyuty, sakavіk,
aprilie, mai şi iunie. к-ас---к--м-й і-ч-рвен-. красавік, май і чэрвень. к-а-а-і-, м-й і ч-р-е-ь- ------------------------ красавік, май і чэрвень. 0
k----v-k- m-y - -he-----. krasavіk, may і cherven’. k-a-a-і-, m-y і c-e-v-n-. ------------------------- krasavіk, may і cherven’.
A şaptea lună este iulie. С----м---- – -і---ь. Сёмы месяц – ліпень. С-м- м-с-ц – л-п-н-. -------------------- Сёмы месяц – ліпень. 0
S-my -esy-t- --l-p--’. Semy mesyats – lіpen’. S-m- m-s-a-s – l-p-n-. ---------------------- Semy mesyats – lіpen’.
A opta lună este august. Вос--ы ме--ц-- ж-і-е-ь. Восьмы месяц – жнівень. В-с-м- м-с-ц – ж-і-е-ь- ----------------------- Восьмы месяц – жнівень. 0
Vos--y mes---- ---hnі----. Vos’my mesyats – zhnіven’. V-s-m- m-s-a-s – z-n-v-n-. -------------------------- Vos’my mesyats – zhnіven’.
A noua lună este septembrie. Д--в--- м-с---- ве-ас-нь. Дзевяты месяц – верасень. Д-е-я-ы м-с-ц – в-р-с-н-. ------------------------- Дзевяты месяц – верасень. 0
Dzevy--y mes-----– v--as-n-. Dzevyaty mesyats – verasen’. D-e-y-t- m-s-a-s – v-r-s-n-. ---------------------------- Dzevyaty mesyats – verasen’.
A zecea lună este octombrie. Д-ес-т--------- ---т-----к. Дзесяты месяц – кастрычнік. Д-е-я-ы м-с-ц – к-с-р-ч-і-. --------------------------- Дзесяты месяц – кастрычнік. 0
D-esya-y--es-a-s-–-k--tr-chnіk. Dzesyaty mesyats – kastrychnіk. D-e-y-t- m-s-a-s – k-s-r-c-n-k- ------------------------------- Dzesyaty mesyats – kastrychnіk.
A unsprezecea lună este noiembrie. Ад-і--ц-ат- месяц --------ад. Адзінаццаты месяц – лістапад. А-з-н-ц-а-ы м-с-ц – л-с-а-а-. ----------------------------- Адзінаццаты месяц – лістапад. 0
Adz-na--t-a----esy----– lіs-a--d. Adzіnatstsaty mesyats – lіstapad. A-z-n-t-t-a-y m-s-a-s – l-s-a-a-. --------------------------------- Adzіnatstsaty mesyats – lіstapad.
A douăsprezecea lună este decembrie. Д--н--ц-ты м-с-ц --с--жа-ь. Дванаццаты месяц – снежань. Д-а-а-ц-т- м-с-ц – с-е-а-ь- --------------------------- Дванаццаты месяц – снежань. 0
D--nat------ -e--at- - s-ez--n-. Dvanatstsaty mesyats – snezhan’. D-a-a-s-s-t- m-s-a-s – s-e-h-n-. -------------------------------- Dvanatstsaty mesyats – snezhan’.
Doisprezece luni însumează un an. Два--цц--ь--ес---ў – г-та---д. Дванаццаць месяцаў – гэта год. Д-а-а-ц-ц- м-с-ц-ў – г-т- г-д- ------------------------------ Дванаццаць месяцаў – гэта год. 0
Dvana--t-a-s’ m-syat-au – --t--g--. Dvanatstsats’ mesyatsau – geta god. D-a-a-s-s-t-’ m-s-a-s-u – g-t- g-d- ----------------------------------- Dvanatstsats’ mesyatsau – geta god.
iulie, august, septembrie, Л---нь, ---вень,---ра--нь, Ліпень, жнівень, верасень, Л-п-н-, ж-і-е-ь- в-р-с-н-, -------------------------- Ліпень, жнівень, верасень, 0
Lі-en-- --nі-en---v-r-s-n’, Lіpen’, zhnіven’, verasen’, L-p-n-, z-n-v-n-, v-r-s-n-, --------------------------- Lіpen’, zhnіven’, verasen’,
octombrie, noiembrie, decembrie. к---рыч--к------а-а- і сне-а-ь. кастрычнік, лістапад і снежань. к-с-р-ч-і-, л-с-а-а- і с-е-а-ь- ------------------------------- кастрычнік, лістапад і снежань. 0
kas-r-ch---, --s-a----і sn--h---. kastrychnіk, lіstapad і snezhan’. k-s-r-c-n-k- l-s-a-a- і s-e-h-n-. --------------------------------- kastrychnіk, lіstapad і snezhan’.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.