Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   be Парадкавыя лічэбнікі

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [шэсцьдзесят адзін]

61 [shests’dzesyat adzіn]

Парадкавыя лічэбнікі

Paradkavyya lіchebnіkі

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. П-р-ы м-с---- с--дзе-ь. П____ м____ – с________ П-р-ы м-с-ц – с-у-з-н-. ----------------------- Першы месяц – студзень. 0
Pe-sh-----yats – --u---n’. P_____ m______ – s________ P-r-h- m-s-a-s – s-u-z-n-. -------------------------- Pershy mesyats – studzen’.
A doua lună este februarie. Д---- ---яц – --ты. Д____ м____ – л____ Д-у-і м-с-ц – л-т-. ------------------- Другі месяц – люты. 0
D---і-m-syat--– lyu-y. D____ m______ – l_____ D-u-і m-s-a-s – l-u-y- ---------------------- Drugі mesyats – lyuty.
A treia lună este martie. Трэ---ме-яц-– с---вік. Т____ м____ – с_______ Т-э-і м-с-ц – с-к-в-к- ---------------------- Трэці месяц – сакавік. 0
Tr---і---s--t- - -a-av-k. T_____ m______ – s_______ T-e-s- m-s-a-s – s-k-v-k- ------------------------- Tretsі mesyats – sakavіk.
A patra lună este aprilie. Чац-ёр-ы м-сяц----р--а--к. Ч_______ м____ – к________ Ч-ц-ё-т- м-с-ц – к-а-а-і-. -------------------------- Чацвёрты месяц – красавік. 0
C-a---ert---es---s –--------k. C_________ m______ – k________ C-a-s-e-t- m-s-a-s – k-a-a-і-. ------------------------------ Chatsverty mesyats – krasavіk.
A cincea lună este mai. П----м---ц-– май. П___ м____ – м___ П-т- м-с-ц – м-й- ----------------- Пяты месяц – май. 0
P---y m-s--ts-–--a-. P____ m______ – m___ P-a-y m-s-a-s – m-y- -------------------- Pyaty mesyats – may.
A şasea lună este iunie. Шост- -ес-ц ---э-----. Ш____ м____ – ч_______ Ш-с-ы м-с-ц – ч-р-е-ь- ---------------------- Шосты месяц – чэрвень. 0
S----- -e-y--s-– ch--v-n-. S_____ m______ – c________ S-o-t- m-s-a-s – c-e-v-n-. -------------------------- Shosty mesyats – cherven’.
Şase luni însumează o jumătate de an. Шэ-ць -е---аў – гэ-- -а---а ---а. Ш____ м______ – г___ п_____ г____ Ш-с-ь м-с-ц-ў – г-т- п-л-в- г-д-. --------------------------------- Шэсць месяцаў – гэта палова года. 0
Sh-st-- ----a--a-----et------va-goda. S______ m________ – g___ p_____ g____ S-e-t-’ m-s-a-s-u – g-t- p-l-v- g-d-. ------------------------------------- Shests’ mesyatsau – geta palova goda.
ianuarie, februarie, martie, С-у--ень,--юты---акав-к, С________ л____ с_______ С-у-з-н-, л-т-, с-к-в-к- ------------------------ Студзень, люты, сакавік, 0
St-dz-n-, l-uty- ----v--, S________ l_____ s_______ S-u-z-n-, l-u-y- s-k-v-k- ------------------------- Studzen’, lyuty, sakavіk,
aprilie, mai şi iunie. к--савік,---й і -э--ен-. к________ м__ і ч_______ к-а-а-і-, м-й і ч-р-е-ь- ------------------------ красавік, май і чэрвень. 0
k-------- -a--і--he---n-. k________ m__ і c________ k-a-a-і-, m-y і c-e-v-n-. ------------------------- krasavіk, may і cherven’.
A şaptea lună este iulie. Сёмы----я--–-----нь. С___ м____ – л______ С-м- м-с-ц – л-п-н-. -------------------- Сёмы месяц – ліпень. 0
S--y--es---s - lіpen-. S___ m______ – l______ S-m- m-s-a-s – l-p-n-. ---------------------- Semy mesyats – lіpen’.
A opta lună este august. В-с-м---е--- –-ж-ів-нь. В_____ м____ – ж_______ В-с-м- м-с-ц – ж-і-е-ь- ----------------------- Восьмы месяц – жнівень. 0
V--’my-me-y----- zh----n’. V_____ m______ – z________ V-s-m- m-s-a-s – z-n-v-n-. -------------------------- Vos’my mesyats – zhnіven’.
A noua lună este septembrie. Д-е-ят--ме----– вер-----. Д______ м____ – в________ Д-е-я-ы м-с-ц – в-р-с-н-. ------------------------- Дзевяты месяц – верасень. 0
D-ev--ty ----at- --v-r-sen-. D_______ m______ – v________ D-e-y-t- m-s-a-s – v-r-s-n-. ---------------------------- Dzevyaty mesyats – verasen’.
A zecea lună este octombrie. Д-ес--------ц –-ка-т------. Д______ м____ – к__________ Д-е-я-ы м-с-ц – к-с-р-ч-і-. --------------------------- Дзесяты месяц – кастрычнік. 0
Dze--a----es-ats –-kastry--nі-. D_______ m______ – k___________ D-e-y-t- m-s-a-s – k-s-r-c-n-k- ------------------------------- Dzesyaty mesyats – kastrychnіk.
A unsprezecea lună este noiembrie. Ад------ат- -е----- л-ст---д. А__________ м____ – л________ А-з-н-ц-а-ы м-с-ц – л-с-а-а-. ----------------------------- Адзінаццаты месяц – лістапад. 0
Ad--na--t-at----s-at--–----ta-ad. A____________ m______ – l________ A-z-n-t-t-a-y m-s-a-s – l-s-a-a-. --------------------------------- Adzіnatstsaty mesyats – lіstapad.
A douăsprezecea lună este decembrie. Д--нац-а---м---ц-- сн--а--. Д_________ м____ – с_______ Д-а-а-ц-т- м-с-ц – с-е-а-ь- --------------------------- Дванаццаты месяц – снежань. 0
Dv-na--ts------syats-–---ezha-’. D___________ m______ – s________ D-a-a-s-s-t- m-s-a-s – s-e-h-n-. -------------------------------- Dvanatstsaty mesyats – snezhan’.
Doisprezece luni însumează un an. Д---а-цац- -е--ц-ў – гэта ---. Д_________ м______ – г___ г___ Д-а-а-ц-ц- м-с-ц-ў – г-т- г-д- ------------------------------ Дванаццаць месяцаў – гэта год. 0
Dv-natsts--s’ ---ya-s-u -------god. D____________ m________ – g___ g___ D-a-a-s-s-t-’ m-s-a-s-u – g-t- g-d- ----------------------------------- Dvanatstsats’ mesyatsau – geta god.
iulie, august, septembrie, Ліп---, ж-і--нь,-в-р--ен-, Л______ ж_______ в________ Л-п-н-, ж-і-е-ь- в-р-с-н-, -------------------------- Ліпень, жнівень, верасень, 0
L-p-n-, -hn-ve--,----a-e-’, L______ z________ v________ L-p-n-, z-n-v-n-, v-r-s-n-, --------------------------- Lіpen’, zhnіven’, verasen’,
octombrie, noiembrie, decembrie. кас----н--,-лістап-- і-сне-ань. к__________ л_______ і с_______ к-с-р-ч-і-, л-с-а-а- і с-е-а-ь- ------------------------------- кастрычнік, лістапад і снежань. 0
k--t-----і-, -і-tapad-і-s-ez--n’. k___________ l_______ і s________ k-s-r-c-n-k- l-s-a-a- і s-e-h-n-. --------------------------------- kastrychnіk, lіstapad і snezhan’.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bielorusă (1-100) MP3 Bielorusă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.