Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   nl Ordinaalgetallen

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [eenenzestig]

Ordinaalgetallen

Puteți face clic pe fiecare spațiu liber pentru a vedea textul sau:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. De e----- m---- i- j------. De eerste maand is januari. 0
A doua lună este februarie. De t----- m---- i- f-------. De tweede maand is februari. 0
A treia lună este martie. De d---- m---- i- m----. De derde maand is maart. 0
A patra lună este aprilie. De v----- m---- i- a----. De vierde maand is april. 0
A cincea lună este mai. De v----- m---- i- m--. De vijfde maand is mei. 0
A şasea lună este iunie. De z---- m---- i- j---. De zesde maand is juni. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Ze- m------ z--- e-- h--- j---. Zes maanden zijn een half jaar. 0
ianuarie, februarie, martie, ja------ f-------- m----, januari, februari, maart, 0
aprilie, mai şi iunie. ap---- m-- e- j---. april, mei en juni. 0
A şaptea lună este iulie. De z------ m---- i- j---. De zevende maand is juli. 0
A opta lună este august. De a------ m---- i- a-------. De achtste maand is augustus. 0
A noua lună este septembrie. De n------ m---- i- s--------. De negende maand is september. 0
A zecea lună este octombrie. De t----- m---- i- o------. De tiende maand is oktober. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. De e---- m---- i- n-------. De elfde maand is november. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. De t------- m---- i- d-------. De twaalfde maand is december. 0
Doisprezece luni însumează un an. Tw---- m------ z--- e-- j---. Twaalf maanden zijn een jaar. 0
iulie, august, septembrie, ju--- a-------- s--------, juli, augustus, september, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. ok------ n------- e- d-------. oktober, november en december. 0

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.