Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   nl Ordinaalgetallen

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [eenenzestig]

Ordinaalgetallen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. De ee--te ---nd -s j-n----. D_ e_____ m____ i_ j_______ D- e-r-t- m-a-d i- j-n-a-i- --------------------------- De eerste maand is januari. 0
A doua lună este februarie. D----e----m--nd ---februa-i. D_ t_____ m____ i_ f________ D- t-e-d- m-a-d i- f-b-u-r-. ---------------------------- De tweede maand is februari. 0
A treia lună este martie. De -er-------- ---ma-rt. D_ d____ m____ i_ m_____ D- d-r-e m-a-d i- m-a-t- ------------------------ De derde maand is maart. 0
A patra lună este aprilie. De vi-rde-m-a-d -- a--i-. D_ v_____ m____ i_ a_____ D- v-e-d- m-a-d i- a-r-l- ------------------------- De vierde maand is april. 0
A cincea lună este mai. D--v--fde ma--d i- --i. D_ v_____ m____ i_ m___ D- v-j-d- m-a-d i- m-i- ----------------------- De vijfde maand is mei. 0
A şasea lună este iunie. D--z---e -aand--s--un-. D_ z____ m____ i_ j____ D- z-s-e m-a-d i- j-n-. ----------------------- De zesde maand is juni. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Z-- -a---e- --j-------alf--a-r. Z__ m______ z___ e__ h___ j____ Z-s m-a-d-n z-j- e-n h-l- j-a-. ------------------------------- Zes maanden zijn een half jaar. 0
ianuarie, februarie, martie, j-nuar----eb-uari- m-a-t, j_______ f________ m_____ j-n-a-i- f-b-u-r-, m-a-t- ------------------------- januari, februari, maart, 0
aprilie, mai şi iunie. ap-il- -ei----j--i. a_____ m__ e_ j____ a-r-l- m-i e- j-n-. ------------------- april, mei en juni. 0
A şaptea lună este iulie. De-z-v-----ma--d-is ju-i. D_ z______ m____ i_ j____ D- z-v-n-e m-a-d i- j-l-. ------------------------- De zevende maand is juli. 0
A opta lună este august. De ---ts-e-m-a------au---t-s. D_ a______ m____ i_ a________ D- a-h-s-e m-a-d i- a-g-s-u-. ----------------------------- De achtste maand is augustus. 0
A noua lună este septembrie. De nege-d----a----- sept-----. D_ n______ m____ i_ s_________ D- n-g-n-e m-a-d i- s-p-e-b-r- ------------------------------ De negende maand is september. 0
A zecea lună este octombrie. De-tien-e--a--d ----kt--er. D_ t_____ m____ i_ o_______ D- t-e-d- m-a-d i- o-t-b-r- --------------------------- De tiende maand is oktober. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. D--e--d--m--n--is-nove---r. D_ e____ m____ i_ n________ D- e-f-e m-a-d i- n-v-m-e-. --------------------------- De elfde maand is november. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. De----a--d- m-an- ---dec-m-e-. D_ t_______ m____ i_ d________ D- t-a-l-d- m-a-d i- d-c-m-e-. ------------------------------ De twaalfde maand is december. 0
Doisprezece luni însumează un an. Tw-alf---a-de- ---n een -aa-. T_____ m______ z___ e__ j____ T-a-l- m-a-d-n z-j- e-n j-a-. ----------------------------- Twaalf maanden zijn een jaar. 0
iulie, august, septembrie, j--i, --g----s,-s-pte-ber, j____ a________ s_________ j-l-, a-g-s-u-, s-p-e-b-r- -------------------------- juli, augustus, september, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. okto-e-,-n--e-ber----decem--r. o_______ n_______ e_ d________ o-t-b-r- n-v-m-e- e- d-c-m-e-. ------------------------------ oktober, november en december. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Neerlandeză (1-100) MP3 Neerlandeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.