Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   bg Числителни редни

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [шейсет и едно]

61 [sheyset i yedno]

Числителни редни

[Chislitelni redni]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. Първият--ес-ц-- ----ри. П------ м---- е я------ П-р-и-т м-с-ц е я-у-р-. ----------------------- Първият месец е януари. 0
Pyrv-y---mes-ts--- ------i. P------- m----- y- y------- P-r-i-a- m-s-t- y- y-n-a-i- --------------------------- Pyrviyat mesets ye yanuari.
A doua lună este februarie. В---ия- м-се- е -евруари. В------ м---- е ф-------- В-о-и-т м-с-ц е ф-в-у-р-. ------------------------- Вторият месец е февруари. 0
Vtori--t-m-s-ts-y- f--r---i. V------- m----- y- f-------- V-o-i-a- m-s-t- y- f-v-u-r-. ---------------------------- Vtoriyat mesets ye fevruari.
A treia lună este martie. Т---ия- -ес-ц-------. Т------ м---- е м---- Т-е-и-т м-с-ц е м-р-. --------------------- Третият месец е март. 0
T-etiy---me-ets -e--ar-. T------- m----- y- m---- T-e-i-a- m-s-t- y- m-r-. ------------------------ Tretiyat mesets ye mart.
A patra lună este aprilie. Ч-твър--ят ме-е--- а--ил. Ч--------- м---- е а----- Ч-т-ъ-т-я- м-с-ц е а-р-л- ------------------------- Четвъртият месец е април. 0
C---v-rti--- ---e-- -e a-r-l. C----------- m----- y- a----- C-e-v-r-i-a- m-s-t- y- a-r-l- ----------------------------- Chetvyrtiyat mesets ye april.
A cincea lună este mai. Пе-ия- м-се- ----й. П----- м---- е м--- П-т-я- м-с-ц е м-й- ------------------- Петият месец е май. 0
Pe--y-- --set---e -ay. P------ m----- y- m--- P-t-y-t m-s-t- y- m-y- ---------------------- Petiyat mesets ye may.
A şasea lună este iunie. Шест--т ме-е-------. Ш------ м---- е ю--- Ш-с-и-т м-с-ц е ю-и- -------------------- Шестият месец е юни. 0
Sh--ti-at m-sets y- yu--. S-------- m----- y- y---- S-e-t-y-t m-s-t- y- y-n-. ------------------------- Shestiyat mesets ye yuni.
Şase luni însumează o jumătate de an. Ш--- месе---с- ---о-и- годин-. Ш--- м----- с- п------ г------ Ш-с- м-с-ц- с- п-л-в-н г-д-н-. ------------------------------ Шест месеца са половин година. 0
Sh-st me--t-- -a------in------a. S---- m------ s- p------ g------ S-e-t m-s-t-a s- p-l-v-n g-d-n-. -------------------------------- Shest mesetsa sa polovin godina.
ianuarie, februarie, martie, я---р---ф-в--а-и-----т, я------ ф-------- м---- я-у-р-, ф-в-у-р-, м-р-, ----------------------- януари, февруари, март, 0
y---a------v---r-,---r-, y------- f-------- m---- y-n-a-i- f-v-u-r-, m-r-, ------------------------ yanuari, fevruari, mart,
aprilie, mai şi iunie. а---л---ай и ю-и. а----- м-- и ю--- а-р-л- м-й и ю-и- ----------------- април, май и юни. 0
a-ril, ma--i----i. a----- m-- i y---- a-r-l- m-y i y-n-. ------------------ april, may i yuni.
A şaptea lună este iulie. С-д-и-т мес-- --юл-. С------ м---- е ю--- С-д-и-т м-с-ц е ю-и- -------------------- Седмият месец е юли. 0
S--mi----m-set---e-y-li. S------- m----- y- y---- S-d-i-a- m-s-t- y- y-l-. ------------------------ Sedmiyat mesets ye yuli.
A opta lună este august. Осмия----се- е-авг--т. О----- м---- е а------ О-м-я- м-с-ц е а-г-с-. ---------------------- Осмият месец е август. 0
Os-iy-t m-s-t- -------s-. O------ m----- y- a------ O-m-y-t m-s-t- y- a-g-s-. ------------------------- Osmiyat mesets ye avgust.
A noua lună este septembrie. Де--ти-- --с---е с--тем--и. Д------- м---- е с--------- Д-в-т-я- м-с-ц е с-п-е-в-и- --------------------------- Деветият месец е септември. 0
Dev-t-ya- meset--y--septe-vr-. D-------- m----- y- s--------- D-v-t-y-t m-s-t- y- s-p-e-v-i- ------------------------------ Devetiyat mesets ye septemvri.
A zecea lună este octombrie. Де-е-ият ме--ц-е--кт-мв--. Д------- м---- е о-------- Д-с-т-я- м-с-ц е о-т-м-р-. -------------------------- Десетият месец е октомври. 0
D--e-iy-t-m-------- -k-o--ri. D-------- m----- y- o-------- D-s-t-y-t m-s-t- y- o-t-m-r-. ----------------------------- Desetiyat mesets ye oktomvri.
A unsprezecea lună este noiembrie. Ед--айс--ия- -ес-ц - ноем---. Е----------- м---- е н------- Е-и-а-с-т-я- м-с-ц е н-е-в-и- ----------------------------- Единайсетият месец е ноември. 0
E-i--yse-iyat -----s ----oem-ri. E------------ m----- y- n------- E-i-a-s-t-y-t m-s-t- y- n-e-v-i- -------------------------------- Edinaysetiyat mesets ye noemvri.
A douăsprezecea lună este decembrie. Д-анай---и---ме-ец-е де---в--. Д----------- м---- е д-------- Д-а-а-с-т-я- м-с-ц е д-к-м-р-. ------------------------------ Дванайсетият месец е декември. 0
D-a--y--t--at--esets -- -ekem--i. D------------ m----- y- d-------- D-a-a-s-t-y-t m-s-t- y- d-k-m-r-. --------------------------------- Dvanaysetiyat mesets ye dekemvri.
Doisprezece luni însumează un an. Дв-на-с-- -е-е---с- една------а. Д-------- м----- с- е--- г------ Д-а-а-с-т м-с-ц- с- е-н- г-д-н-. -------------------------------- Дванайсет месеца са една година. 0
D-a-----t-m--e-sa-sa-ye--a------a. D-------- m------ s- y---- g------ D-a-a-s-t m-s-t-a s- y-d-a g-d-n-. ---------------------------------- Dvanayset mesetsa sa yedna godina.
iulie, august, septembrie, юл--------т---еп-ем---, ю--- а------ с--------- ю-и- а-г-с-, с-п-е-в-и- ----------------------- юли, август, септември, 0
yuli, -vg-s-, ---t---r-, y---- a------ s--------- y-l-, a-g-s-, s-p-e-v-i- ------------------------ yuli, avgust, septemvri,
octombrie, noiembrie, decembrie. окто--ри,-----в-и-и --ке-в--. о-------- н------ и д-------- о-т-м-р-, н-е-в-и и д-к-м-р-. ----------------------------- октомври, ноември и декември. 0
oktom---, --------i de-em---. o-------- n------ i d-------- o-t-m-r-, n-e-v-i i d-k-m-r-. ----------------------------- oktomvri, noemvri i dekemvri.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.