Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 1   »   bg аргументирам нещо 1

75 [şaptezeci şi cinci]

a „argumenta” ceva 1

a „argumenta” ceva 1

75 [седемдесет и пет]

75 [sedemdeset i pet]

аргументирам нещо 1

[argumentiram neshcho 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
De ce nu veniţi? Защо -----да -о-д---? З--- н--- д- д------- З-щ- н-м- д- д-й-е-е- --------------------- Защо няма да дойдете? 0
Z--hc-o n-am- d---oyde--? Z------ n---- d- d------- Z-s-c-o n-a-a d- d-y-e-e- ------------------------- Zashcho nyama da doydete?
Vremea este aşa de rea. В-е---- е --шо. В------ е л---- В-е-е-о е л-ш-. --------------- Времето е лошо. 0
Vr--et--ye----h-. V------ y- l----- V-e-e-o y- l-s-o- ----------------- Vremeto ye losho.
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea. А--н--а -а -ойда, -ащ-т- в-ем-т-----о-о. А- н--- д- д----- з----- в------ е л---- А- н-м- д- д-й-а- з-щ-т- в-е-е-о е л-ш-. ---------------------------------------- Аз няма да дойда, защото времето е лошо. 0
A- --a-a da ------ -a--ch--o vre---o y- losh-. A- n---- d- d----- z-------- v------ y- l----- A- n-a-a d- d-y-a- z-s-c-o-o v-e-e-o y- l-s-o- ---------------------------------------------- Az nyama da doyda, zashchoto vremeto ye losho.
De ce nu vine? З-що --- ня-- да дой-е? З--- т-- н--- д- д----- З-щ- т-й н-м- д- д-й-е- ----------------------- Защо той няма да дойде? 0
Zas---- toy-ny-m- -a---y--? Z------ t-- n---- d- d----- Z-s-c-o t-y n-a-a d- d-y-e- --------------------------- Zashcho toy nyama da doyde?
El nu este invitat. Т-й -- е по-анен. Т-- н- е п------- Т-й н- е п-к-н-н- ----------------- Той не е поканен. 0
To--ne -e---ka---. T-- n- y- p------- T-y n- y- p-k-n-n- ------------------ Toy ne ye pokanen.
El nu vine pentru că nu este invitat. Т-й -ям--д--д--д-- защо-- -е-е по-анен. Т-- н--- д- д----- з----- н- е п------- Т-й н-м- д- д-й-е- з-щ-т- н- е п-к-н-н- --------------------------------------- Той няма да дойде, защото не е поканен. 0
Toy -y-m--da -------zas-c--t- ne--e po-a--n. T-- n---- d- d----- z-------- n- y- p------- T-y n-a-a d- d-y-e- z-s-c-o-o n- y- p-k-n-n- -------------------------------------------- Toy nyama da doyde, zashchoto ne ye pokanen.
De ce nu vii? З-що -я---д- -ой---? З--- н--- д- д------ З-щ- н-м- д- д-й-е-? -------------------- Защо няма да дойдеш? 0
Z---c-- nya-a--a do--es-? Z------ n---- d- d------- Z-s-c-o n-a-a d- d-y-e-h- ------------------------- Zashcho nyama da doydesh?
Nu am timp. Аз ---ам--ре-е. А- н---- в----- А- н-м-м в-е-е- --------------- Аз нямам време. 0
A- ----am--reme. A- n----- v----- A- n-a-a- v-e-e- ---------------- Az nyamam vreme.
Nu vin pentru că nu am timp. А--ням--да до-----защ--о----а--вр-м-. А- н--- д- д----- з----- н---- в----- А- н-м- д- д-й-а- з-щ-т- н-м-м в-е-е- ------------------------------------- Аз няма да дойда, защото нямам време. 0
A- n--ma--a -o-d-, -as--h-t- ny-mam -reme. A- n---- d- d----- z-------- n----- v----- A- n-a-a d- d-y-a- z-s-c-o-o n-a-a- v-e-e- ------------------------------------------ Az nyama da doyda, zashchoto nyamam vreme.
De ce nu rămâi? Защо н--ост-н--? З--- н- о------- З-щ- н- о-т-н-ш- ---------------- Защо не останеш? 0
Zas--h- -- o-t--e--? Z------ n- o-------- Z-s-c-o n- o-t-n-s-? -------------------- Zashcho ne ostanesh?
Mai trebuie să lucrez. Аз т----а д---або-- о-е. А- т----- д- р----- о--- А- т-я-в- д- р-б-т- о-е- ------------------------ Аз трябва да работя още. 0
A---r--b-- da -a-o--a os--h-. A- t------ d- r------ o------ A- t-y-b-a d- r-b-t-a o-h-h-. ----------------------------- Az tryabva da rabotya oshche.
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez. А--н--- да о--а--, -ащ--- тр--ва да раб-тя--ще. А- н--- д- о------ з----- т----- д- р----- о--- А- н-м- д- о-т-н-, з-щ-т- т-я-в- д- р-б-т- о-е- ----------------------------------------------- Аз няма да остана, защото трябва да работя още. 0
Az-n-a-a-d--osta--, z-s--h----t-yab-a -a r--o--- os---e. A- n---- d- o------ z-------- t------ d- r------ o------ A- n-a-a d- o-t-n-, z-s-c-o-o t-y-b-a d- r-b-t-a o-h-h-. -------------------------------------------------------- Az nyama da ostana, zashchoto tryabva da rabotya oshche.
De ce plecaţi deja? З--- си ---г-а---в-ч-? З--- с- т------- в---- З-щ- с- т-ъ-в-т- в-ч-? ---------------------- Защо си тръгвате вече? 0
Za-hc-o -- tr--va-- vec--? Z------ s- t------- v----- Z-s-c-o s- t-y-v-t- v-c-e- -------------------------- Zashcho si trygvate veche?
Sunt obosit. Аз-с-----орен-/ у-оре--. А- с-- у----- / у------- А- с-м у-о-е- / у-о-е-а- ------------------------ Аз съм уморен / уморена. 0
Az sy--umoren-/-----en-. A- s-- u----- / u------- A- s-m u-o-e- / u-o-e-a- ------------------------ Az sym umoren / umorena.
Plec pentru că sunt obosit. Аз-с-----г--м---а-о-о -ъм---ор-н /-у--рен-. А- с- т------- з----- с-- у----- / у------- А- с- т-ъ-в-м- з-щ-т- с-м у-о-е- / у-о-е-а- ------------------------------------------- Аз си тръгвам, защото съм уморен / уморена. 0
A- -- tr-g-a-, --s--h----s---u-ore- - u----n-. A- s- t------- z-------- s-- u----- / u------- A- s- t-y-v-m- z-s-c-o-o s-m u-o-e- / u-o-e-a- ---------------------------------------------- Az si trygvam, zashchoto sym umoren / umorena.
De ce plecaţi deja? З-щ- з-минавате веч-? З--- з--------- в---- З-щ- з-м-н-в-т- в-ч-? --------------------- Защо заминавате вече? 0
Za-h-ho --m-n----- -----? Z------ z--------- v----- Z-s-c-o z-m-n-v-t- v-c-e- ------------------------- Zashcho zaminavate veche?
Este deja târziu. Ве-е - к--но. В--- е к----- В-ч- е к-с-о- ------------- Вече е късно. 0
V-c-e -e----no. V---- y- k----- V-c-e y- k-s-o- --------------- Veche ye kysno.
Plec pentru că deja este târziu. З-минавам----щото веч- - -ъ---. З--------- з----- в--- е к----- З-м-н-в-м- з-щ-т- в-ч- е к-с-о- ------------------------------- Заминавам, защото вече е късно. 0
Z-m-navam, zas-ch--o-vec-e y- ky--o. Z--------- z-------- v---- y- k----- Z-m-n-v-m- z-s-c-o-o v-c-e y- k-s-o- ------------------------------------ Zaminavam, zashchoto veche ye kysno.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă = emoţională, limba străină = raţională ?

Când învăţăm limbi străine, ne stimulăm creierul. Gândirea noastră se schimbă în timp ce invăţăm. Devenim mai creativi şi mai flexibili. Gândirea complexă are loc mai uşor la persoanele multilingve. Memoria este exersată prin învăţare. Cu cât învăţăm mai mult, cu atât memoria funcţionează mai bine. Persoanele care au învăţat mai multe limbi, învaţă alte lucruri mult mai repede. Se se pot concentra mai mult timp asupra unui lucru. Iată de ce acestea pot rezolva probleme mult mai repede. Persoanele multilingve pot, de asemenea, să ia decizii mult mai uşor. Dar modul în care iau decizii depinde şi de limbă. Limba în care gândim ne influenţează deciziile. Psihologii au examinat mai mulţi subiecţi. Toţi subiecţii erau bilingvi. Mai vorbeau încă o limbă pe lângă cea maternă. Subiecţii trebuiau să răspundă la o întrebare. Era vorba despre cum rezolvau o problemă. Subiecţii trebuiau să aleagă între două opţiuni. Una dintre ele era mai riscantă decât cealaltă. Persoanele examinate trebuiau să răspundă la întrebare în cele două limbi. Şi răspunsurile se schimbau când limbile se schimbau! Când vorbeau limba maternă, subiecţii alegeau riscul. Dar când vorbeau limba străină, luau decizii mai sigure. După această experienţă, subiecţii trebuiau să facă pariuri. Aici, s-a constatat o diferenţă clară. Când foloseau limba străină, erau mai raţionali. Cercetătorii cred că ne concentrăm mai mult când vine vorba de limba străină. Şi asta se întâmplă pentru că luăm deciziile raţional, nu emoţional.