Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 1   »   el Αιτολογώ κάτι 1

75 [şaptezeci şi cinci]

a „argumenta” ceva 1

a „argumenta” ceva 1

75 [εβδομήντα πέντε]

75 [ebdomḗnta pénte]

Αιτολογώ κάτι 1

[Aitologṓ káti 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
De ce nu veniţi? Γι--- δ-- έ------; Γιατί δεν έρχεστε; 0
G---- d-- é-------? Gi--- d-- é-------? Giatí den ércheste? G-a-í d-n é-c-e-t-? ------------------?
Vremea este aşa de rea. Ο κ----- ε---- χ----. Ο καιρός είναι χάλια. 0
O k----- e---- c-----. O k----- e---- c-----. O kairós eínai chália. O k-i-ó- e-n-i c-á-i-. ---------------------.
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea. Δε- έ------ ε----- ο κ----- ε---- χ----. Δεν έρχομαι επειδή ο καιρός είναι χάλια. 0
D-- é------- e----- o k----- e---- c-----. De- é------- e----- o k----- e---- c-----. Den érchomai epeidḗ o kairós eínai chália. D-n é-c-o-a- e-e-d- o k-i-ó- e-n-i c-á-i-. -----------------------------------------.
De ce nu vine? Γι--- δ-- έ------; Γιατί δεν έρχεται; 0
G---- d-- é-------? Gi--- d-- é-------? Giatí den érchetai? G-a-í d-n é-c-e-a-? ------------------?
El nu este invitat. Δε- τ-- κ------. Δεν τον κάλεσαν. 0
D-- t-- k------. De- t-- k------. Den ton kálesan. D-n t-n k-l-s-n. ---------------.
El nu vine pentru că nu este invitat. Δε- έ------ ε----- δ-- τ-- κ------. Δεν έρχεται επειδή δεν τον κάλεσαν. 0
D-- é------- e----- d-- t-- k------. De- é------- e----- d-- t-- k------. Den érchetai epeidḗ den ton kálesan. D-n é-c-e-a- e-e-d- d-n t-n k-l-s-n. -----------------------------------.
De ce nu vii? Γι--- δ-- έ------; Γιατί δεν έρχεσαι; 0
G---- d-- é-------? Gi--- d-- é-------? Giatí den érchesai? G-a-í d-n é-c-e-a-? ------------------?
Nu am timp. Δε- έ-- χ----. Δεν έχω χρόνο. 0
D-- é--- c-----. De- é--- c-----. Den échō chróno. D-n é-h- c-r-n-. ---------------.
Nu vin pentru că nu am timp. Δε- έ------ ε----- δ-- έ-- χ----. Δεν έρχομαι επειδή δεν έχω χρόνο. 0
D-- é------- e----- d-- é--- c-----. De- é------- e----- d-- é--- c-----. Den érchomai epeidḗ den échō chróno. D-n é-c-o-a- e-e-d- d-n é-h- c-r-n-. -----------------------------------.
De ce nu rămâi? Γι--- δ-- μ-----; Γιατί δεν μένεις; 0
G---- d-- m-----? Gi--- d-- m-----? Giatí den méneis? G-a-í d-n m-n-i-? ----------------?
Mai trebuie să lucrez. Έχ- α---- δ------. Έχω ακόμα δουλειά. 0
É--- a---- d------. Éc-- a---- d------. Échō akóma douleiá. É-h- a-ó-a d-u-e-á. ------------------.
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez. Δε- μ--- ε----- έ-- α---- δ------. Δεν μένω επειδή έχω ακόμα δουλειά. 0
D-- m--- e----- é--- a---- d------. De- m--- e----- é--- a---- d------. Den ménō epeidḗ échō akóma douleiá. D-n m-n- e-e-d- é-h- a-ó-a d-u-e-á. ----------------------------------.
De ce plecaţi deja? Γι--- φ------ κ-----; Γιατί φεύγετε κιόλας; 0
G---- p------- k-----? Gi--- p------- k-----? Giatí pheúgete kiólas? G-a-í p-e-g-t- k-ó-a-? ---------------------?
Sunt obosit. Εί--- κ---------- / κ---------. Είμαι κουρασμένος / κουρασμένη. 0
E---- k---------- / k---------. Eí--- k---------- / k---------. Eímai kourasménos / kourasménē. E-m-i k-u-a-m-n-s / k-u-a-m-n-. ------------------/-----------.
Plec pentru că sunt obosit. Φε--- ε----- ε---- κ---------- / κ---------. Φεύγω επειδή είμαι κουρασμένος / κουρασμένη. 0
P----- e----- e---- k---------- / k---------. Ph---- e----- e---- k---------- / k---------. Pheúgō epeidḗ eímai kourasménos / kourasménē. P-e-g- e-e-d- e-m-i k-u-a-m-n-s / k-u-a-m-n-. --------------------------------/-----------.
De ce plecaţi deja? Γι--- φ------ κ-----; Γιατί φεύγετε κιόλας; 0
G---- p------- k-----? Gi--- p------- k-----? Giatí pheúgete kiólas? G-a-í p-e-g-t- k-ó-a-? ---------------------?
Este deja târziu. Εί--- ή-- α---. Είναι ήδη αργά. 0
E---- ḗ-- a---. Eí--- ḗ-- a---. Eínai ḗdē argá. E-n-i ḗ-ē a-g-. --------------.
Plec pentru că deja este târziu. Φε--- ε----- ε---- ή-- α---. Φεύγω επειδή είναι ήδη αργά. 0
P----- e----- e---- ḗ-- a---. Ph---- e----- e---- ḗ-- a---. Pheúgō epeidḗ eínai ḗdē argá. P-e-g- e-e-d- e-n-i ḗ-ē a-g-. ----------------------------.

Limba maternă = emoţională, limba străină = raţională ?

Când învăţăm limbi străine, ne stimulăm creierul. Gândirea noastră se schimbă în timp ce invăţăm. Devenim mai creativi şi mai flexibili. Gândirea complexă are loc mai uşor la persoanele multilingve. Memoria este exersată prin învăţare. Cu cât învăţăm mai mult, cu atât memoria funcţionează mai bine. Persoanele care au învăţat mai multe limbi, învaţă alte lucruri mult mai repede. Se se pot concentra mai mult timp asupra unui lucru. Iată de ce acestea pot rezolva probleme mult mai repede. Persoanele multilingve pot, de asemenea, să ia decizii mult mai uşor. Dar modul în care iau decizii depinde şi de limbă. Limba în care gândim ne influenţează deciziile. Psihologii au examinat mai mulţi subiecţi. Toţi subiecţii erau bilingvi. Mai vorbeau încă o limbă pe lângă cea maternă. Subiecţii trebuiau să răspundă la o întrebare. Era vorba despre cum rezolvau o problemă. Subiecţii trebuiau să aleagă între două opţiuni. Una dintre ele era mai riscantă decât cealaltă. Persoanele examinate trebuiau să răspundă la întrebare în cele două limbi. Şi răspunsurile se schimbau când limbile se schimbau! Când vorbeau limba maternă, subiecţii alegeau riscul. Dar când vorbeau limba străină, luau decizii mai sigure. După această experienţă, subiecţii trebuiau să facă pariuri. Aici, s-a constatat o diferenţă clară. Când foloseau limba străină, erau mai raţionali. Cercetătorii cred că ne concentrăm mai mult când vine vorba de limba străină. Şi asta se întâmplă pentru că luăm deciziile raţional, nu emoţional.