Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 1   »   am ምክንያቶች መስጠት

75 [şaptezeci şi cinci]

a „argumenta” ceva 1

a „argumenta” ceva 1

75 [ሰባ አምስት]

75 [seba āmisiti]

ምክንያቶች መስጠት

[mikiniyati mak’irebi 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
De ce nu veniţi? ለም-ድን ነ---ማ--ጡት? ለ---- ነ- የ------ ለ-ን-ን ነ- የ-ይ-ጡ-? ---------------- ለምንድን ነው የማይመጡት? 0
l-m-nid--- -e-- yem-yi-et’uti? l--------- n--- y------------- l-m-n-d-n- n-w- y-m-y-m-t-u-i- ------------------------------ leminidini newi yemayimet’uti?
Vremea este aşa de rea. የአየር-ሁኔ-ው--ጥ--ነ-። የ--- ሁ--- መ-- ነ-- የ-የ- ሁ-ታ- መ-ፎ ነ-። ----------------- የአየር ሁኔታው መጥፎ ነው። 0
y-’----i h----awi me--i-o---w-. y------- h------- m------ n---- y-’-y-r- h-n-t-w- m-t-i-o n-w-. ------------------------------- ye’āyeri hunētawi met’ifo newi.
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea. እኔ-አ-መ--፤ ም-ንያቱም --የር-ሁኔ----ፎ-ነው-። እ- አ----- ም----- የ--- ሁ-- መ-- ነ- ። እ- አ-መ-ም- ም-ን-ቱ- የ-የ- ሁ-ታ መ-ፎ ነ- ። ---------------------------------- እኔ አልመጣም፤ ምክንያቱም የአየር ሁኔታ መጥፎ ነው ። 0
in- --i-et’a-i- ---in---tumi y----e-- -u-ēta m-t--f---e-i-. i-- ā---------- m----------- y------- h----- m------ n--- . i-ē ā-i-e-’-m-; m-k-n-y-t-m- y-’-y-r- h-n-t- m-t-i-o n-w- . ----------------------------------------------------------- inē ālimet’ami; mikiniyatumi ye’āyeri hunēta met’ifo newi .
De ce nu vine? ለ-ን-- ነ--እሱ -ማ--ጣው? ለ---- ነ- እ- የ------ ለ-ን-ን ነ- እ- የ-ይ-ጣ-? ------------------- ለምንድን ነው እሱ የማይመጣው? 0
l--i--di-i-n-w- is- --ma--------i? l--------- n--- i-- y------------- l-m-n-d-n- n-w- i-u y-m-y-m-t-a-i- ---------------------------------- leminidini newi isu yemayimet’awi?
El nu este invitat. እሱ አልተ--ዘ-። እ- አ------- እ- አ-ተ-በ-ም- ----------- እሱ አልተጋበዘም። 0
is--ālit-gab---m-. i-- ā------------- i-u ā-i-e-a-e-e-i- ------------------ isu ālitegabezemi.
El nu vine pentru că nu este invitat. እ-----ጣም- --ን-ቱ- --ልተ-በዘ -ው። እ- አ----- ም----- ስ------ ነ-- እ- አ-መ-ም- ም-ን-ቱ- ስ-ል-ጋ-ዘ ነ-። ---------------------------- እሱ አይመጣም፤ ምክንያቱም ስላልተጋበዘ ነው። 0
i-u----m--’a--- m--i--y-t----s-la-itegab--e-ne--. i-- ā---------- m----------- s------------- n---- i-u ā-i-e-’-m-; m-k-n-y-t-m- s-l-l-t-g-b-z- n-w-. ------------------------------------------------- isu āyimet’ami; mikiniyatumi silalitegabeze newi.
De ce nu vii? ለም-ድ--ነው -ማትመጣው-ጪው? ለ---- ነ- የ--------- ለ-ን-ን ነ- የ-ት-ጣ-/-ው- ------------------- ለምንድን ነው የማትመጣው/ጪው? 0
l-mi-i--ni-n----y-m-time-’---------i? l--------- n--- y-------------------- l-m-n-d-n- n-w- y-m-t-m-t-a-i-c-’-w-? ------------------------------------- leminidini newi yematimet’awi/ch’īwi?
Nu am timp. ጊዜ-----። ጊ- የ---- ጊ- የ-ኝ-። -------- ጊዜ የለኝም። 0
gī-ē-ye----i-i. g--- y--------- g-z- y-l-n-i-i- --------------- gīzē yelenyimi.
Nu vin pentru că nu am timp. አ-መጣም---ክንያቱም--- -ለኝ-። አ----- ም----- ጊ- የ---- አ-መ-ም- ም-ን-ቱ- ጊ- የ-ኝ-። ---------------------- አልመጣም፤ ምክንያቱም ጊዜ የለኝም። 0
āli-e-’---; m-----y-tum- --zē -e----i-i. ā---------- m----------- g--- y--------- ā-i-e-’-m-; m-k-n-y-t-m- g-z- y-l-n-i-i- ---------------------------------------- ālimet’ami; mikiniyatumi gīzē yelenyimi.
De ce nu rămâi? ለ-ን---ቆይም/ዪም? ለ-- አ-------- ለ-ን አ-ቆ-ም-ዪ-? ------------- ለምን አትቆይም/ዪም? 0
lem-n- ---k-o--mi--ī-i? l----- ā--------------- l-m-n- ā-i-’-y-m-/-ī-i- ----------------------- lemini ātik’oyimi/yīmi?
Mai trebuie să lucrez. ተ-ማሪ መ--ት---ብ-። ተ--- መ--- አ---- ተ-ማ- መ-ራ- አ-ብ-። --------------- ተጨማሪ መስራት አለብኝ። 0
t------ar- ---irat- ---bi-yi. t--------- m------- ā-------- t-c-’-m-r- m-s-r-t- ā-e-i-y-. ----------------------------- tech’emarī mesirati ālebinyi.
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez. አል---፤ ---- -ስ-----ለ-ኝ። አ----- ተ--- መ--- ስ----- አ-ቆ-ም- ተ-ማ- መ-ራ- ስ-ለ-ኝ- ----------------------- አልቆይም፤ ተጨማሪ መስራት ስላለብኝ። 0
ā-ik-o-im-;-t--h’--a-ī --s---ti-s--a-eb--yi. ā---------- t--------- m------- s----------- ā-i-’-y-m-; t-c-’-m-r- m-s-r-t- s-l-l-b-n-i- -------------------------------------------- ālik’oyimi; tech’emarī mesirati silalebinyi.
De ce plecaţi deja? ለ---- -ው --ሄ-ት? ለ---- ነ- የ----- ለ-ን-ን ነ- የ-ሄ-ት- --------------- ለምንድን ነው የሚሄዱት? 0
lemin-d------w- -e----d---? l--------- n--- y---------- l-m-n-d-n- n-w- y-m-h-d-t-? --------------------------- leminidini newi yemīhēduti?
Sunt obosit. ደ---ል ደ---- ደ-ሞ-ል ----- ደክሞኛል 0
dekimonya-i d---------- d-k-m-n-a-i ----------- dekimonyali
Plec pentru că sunt obosit. የምሄደ- -ለ------ነ-። የ---- ስ- ደ--- ነ-- የ-ሄ-ው ስ- ደ-መ- ነ-። ----------------- የምሄደው ስለ ደከመኝ ነው። 0
yem-h----i s-le-de-eme--i-newi. y--------- s--- d-------- n---- y-m-h-d-w- s-l- d-k-m-n-i n-w-. ------------------------------- yemihēdewi sile dekemenyi newi.
De ce plecaţi deja? ለም--ን--ው የሚሄ--? ለ---- ነ- የ----- ለ-ን-ን ነ- የ-ሄ-ት- --------------- ለምንድን ነው የሚሄዱት? 0
l--i---i---n-wi y-mīh--ut-? l--------- n--- y---------- l-m-n-d-n- n-w- y-m-h-d-t-? --------------------------- leminidini newi yemīhēduti?
Este deja târziu. መሽ-ል----ፍ-ል) መ--- (------ መ-ቷ- (-ረ-ዷ-) ------------ መሽቷል (እረፍዷል) 0
m---it--li ------dwa-i) m--------- (----------- m-s-i-w-l- (-r-f-d-a-i- ----------------------- meshitwali (irefidwali)
Plec pentru că deja este târziu. የ-ሄደ- --መ- -ስ-------። የ---- ስ--- (--------- የ-ሄ-ው ስ-መ- (-ለ-ፈ-)-ው- --------------------- የምሄደው ስለመሸ (ስለረፈደ)ነው። 0
yemi-----------mes-- -sil-r-f--e)ne--. y--------- s-------- (---------------- y-m-h-d-w- s-l-m-s-e (-i-e-e-e-e-n-w-. -------------------------------------- yemihēdewi silemeshe (silerefede)newi.

Limba maternă = emoţională, limba străină = raţională ?

Când învăţăm limbi străine, ne stimulăm creierul. Gândirea noastră se schimbă în timp ce invăţăm. Devenim mai creativi şi mai flexibili. Gândirea complexă are loc mai uşor la persoanele multilingve. Memoria este exersată prin învăţare. Cu cât învăţăm mai mult, cu atât memoria funcţionează mai bine. Persoanele care au învăţat mai multe limbi, învaţă alte lucruri mult mai repede. Se se pot concentra mai mult timp asupra unui lucru. Iată de ce acestea pot rezolva probleme mult mai repede. Persoanele multilingve pot, de asemenea, să ia decizii mult mai uşor. Dar modul în care iau decizii depinde şi de limbă. Limba în care gândim ne influenţează deciziile. Psihologii au examinat mai mulţi subiecţi. Toţi subiecţii erau bilingvi. Mai vorbeau încă o limbă pe lângă cea maternă. Subiecţii trebuiau să răspundă la o întrebare. Era vorba despre cum rezolvau o problemă. Subiecţii trebuiau să aleagă între două opţiuni. Una dintre ele era mai riscantă decât cealaltă. Persoanele examinate trebuiau să răspundă la întrebare în cele două limbi. Şi răspunsurile se schimbau când limbile se schimbau! Când vorbeau limba maternă, subiecţii alegeau riscul. Dar când vorbeau limba străină, luau decizii mai sigure. După această experienţă, subiecţii trebuiau să facă pariuri. Aici, s-a constatat o diferenţă clară. Când foloseau limba străină, erau mai raţionali. Cercetătorii cred că ne concentrăm mai mult când vine vorba de limba străină. Şi asta se întâmplă pentru că luăm deciziile raţional, nu emoţional.