Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   nl Grote schoonmaak

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [achttien]

Grote schoonmaak

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Vand-----s h-t-z--e-da-. Vandaag is het zaterdag. V-n-a-g i- h-t z-t-r-a-. ------------------------ Vandaag is het zaterdag. 0
Astăzi avem timp. Van-aag hebbe--w- t-j-. Vandaag hebben we tijd. V-n-a-g h-b-e- w- t-j-. ----------------------- Vandaag hebben we tijd. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. V-nd-a- -a--n--e --t h--s-sch--n. Vandaag maken we het huis schoon. V-n-a-g m-k-n w- h-t h-i- s-h-o-. --------------------------------- Vandaag maken we het huis schoon. 0
Eu curăţ baia. Ik --ak d--b--k---r --h---. Ik maak de badkamer schoon. I- m-a- d- b-d-a-e- s-h-o-. --------------------------- Ik maak de badkamer schoon. 0
Soţul meu spală maşina. Mi-n ----was--de auto. Mijn man wast de auto. M-j- m-n w-s- d- a-t-. ---------------------- Mijn man wast de auto. 0
Copiii curăţă bicicletele. De --n---en-m--en de fie-se--sc-o--. De kinderen maken de fietsen schoon. D- k-n-e-e- m-k-n d- f-e-s-n s-h-o-. ------------------------------------ De kinderen maken de fietsen schoon. 0
Bunica udă florile. Gr-otm-ede- -e------ -l-nt-n-w--er. Grootmoeder geeft de planten water. G-o-t-o-d-r g-e-t d- p-a-t-n w-t-r- ----------------------------------- Grootmoeder geeft de planten water. 0
Copiii strâng în camera copiilor. De kindere- ru---n-d---i-derk------p. De kinderen ruimen de kinderkamer op. D- k-n-e-e- r-i-e- d- k-n-e-k-m-r o-. ------------------------------------- De kinderen ruimen de kinderkamer op. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. M--- -a---ui-t--ij--b-r--u-o-. Mijn man ruimt zijn bureau op. M-j- m-n r-i-t z-j- b-r-a- o-. ------------------------------ Mijn man ruimt zijn bureau op. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. I----- d--w-s -- -- wasm--hi--. Ik doe de was in de wasmachine. I- d-e d- w-s i- d- w-s-a-h-n-. ------------------------------- Ik doe de was in de wasmachine. 0
Eu întind rufele. I--h-n- de --- --. Ik hang de was op. I- h-n- d- w-s o-. ------------------ Ik hang de was op. 0
Eu calc rufele. Ik st-i-k--e--le--n. Ik strijk de kleren. I- s-r-j- d- k-e-e-. -------------------- Ik strijk de kleren. 0
Ferestrele sunt murdare. D- --men z--n ----. De ramen zijn vuil. D- r-m-n z-j- v-i-. ------------------- De ramen zijn vuil. 0
Podeaua este murdară. De -l-er -s-v-i-. De vloer is vuil. D- v-o-r i- v-i-. ----------------- De vloer is vuil. 0
Vasele sunt murdare. De a---- is ---l. De afwas is vuil. D- a-w-s i- v-i-. ----------------- De afwas is vuil. 0
Cine curăţă ferestrele? Wi--maa-- -e-ramen--c--on? Wie maakt de ramen schoon? W-e m-a-t d- r-m-n s-h-o-? -------------------------- Wie maakt de ramen schoon? 0
Cine aspiră praful? Wie-s--f-u---? Wie stofzuigt? W-e s-o-z-i-t- -------------- Wie stofzuigt? 0
Cine spală vasele? Wi--d-e- de-afw--? Wie doet de afwas? W-e d-e- d- a-w-s- ------------------ Wie doet de afwas? 0

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!