Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   sl Veliko čiščenje

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [osemnajst]

Veliko čiščenje

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. D-nes -e s--ot-. D____ j_ s______ D-n-s j- s-b-t-. ---------------- Danes je sobota. 0
Astăzi avem timp. Da--- -ma---č-s. D____ i____ č___ D-n-s i-a-o č-s- ---------------- Danes imamo čas. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. D-n-- --č-----o--t--------. D____ p________ s__________ D-n-s p-č-s-i-o s-a-o-a-j-. --------------------------- Danes počistimo stanovanje. 0
Eu curăţ baia. J---č--t-m---p-----o. J__ č_____ k_________ J-z č-s-i- k-p-l-i-o- --------------------- Jaz čistim kopalnico. 0
Soţul meu spală maşina. Mož p--- ---o. M__ p___ a____ M-ž p-r- a-t-. -------------- Mož pere avto. 0
Copiii curăţă bicicletele. Ot--c----stijo -oles-. / O--------s--t- -o-e-- (k--es-). O_____ č______ k______ / O_____ č______ k_____ (________ O-r-c- č-s-i-o k-l-s-. / O-r-k- č-s-i-a k-l-s- (-o-e-a-. -------------------------------------------------------- Otroci čistijo kolesa. / Otroka čistita kolesi (kolesa). 0
Bunica udă florile. B-bi-a-z-li-- r--e. B_____ z_____ r____ B-b-c- z-l-v- r-ž-. ------------------- Babica zaliva rože. 0
Copiii strâng în camera copiilor. Ot------ospravl-a------r-k- --spr-vljat-)-otr---o so--. O_____ p___________ (______ p____________ o______ s____ O-r-c- p-s-r-v-j-j- (-t-o-a p-s-r-v-j-t-) o-r-š-o s-b-. ------------------------------------------------------- Otroci pospravljajo (Otroka pospravljata) otroško sobo. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. Mož-po-p----ja s-o----i-al-o miz-. M__ p_________ s____ p______ m____ M-ž p-s-r-v-j- s-o-o p-s-l-o m-z-. ---------------------------------- Mož pospravlja svojo pisalno mizo. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. J-- v-ag---perilo - --a-ni -t-o-. J__ v_____ p_____ v p_____ s_____ J-z v-a-a- p-r-l- v p-a-n- s-r-j- --------------------------------- Jaz vlagam perilo v pralni stroj. 0
Eu întind rufele. Ja----eš-m p-r-l-. J__ o_____ p______ J-z o-e-a- p-r-l-. ------------------ Jaz obešam perilo. 0
Eu calc rufele. Ja- lik-m--er-lo. J__ l____ p______ J-z l-k-m p-r-l-. ----------------- Jaz likam perilo. 0
Ferestrele sunt murdare. Okna so ---zan-. O___ s_ u_______ O-n- s- u-a-a-a- ---------------- Okna so umazana. 0
Podeaua este murdară. Tl-------a-a--. T__ s_ u_______ T-a s- u-a-a-a- --------------- Tla so umazana. 0
Vasele sunt murdare. P-so-a--e----zan-. P_____ j_ u_______ P-s-d- j- u-a-a-a- ------------------ Posoda je umazana. 0
Cine curăţă ferestrele? Kd--po-i-a--kn-? K__ p_____ o____ K-o p-m-v- o-n-? ---------------- Kdo pomiva okna? 0
Cine aspiră praful? K-- --s--p---? K__ s___ p____ K-o s-s- p-a-? -------------- Kdo sesa prah? 0
Cine spală vasele? K-- -o-iv--p-sod-? K__ p_____ p______ K-o p-m-v- p-s-d-? ------------------ Kdo pomiva posodo? 0

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!