Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   it Pulizie di casa

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [diciotto]

Pulizie di casa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Oggi - s-b---. Oggi è sabato. O-g- è s-b-t-. -------------- Oggi è sabato. 0
Astăzi avem timp. Oggi-abbia-- --mpo. Oggi abbiamo tempo. O-g- a-b-a-o t-m-o- ------------------- Oggi abbiamo tempo. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. Og-i pu--am---’ap----a--n-o. Oggi puliamo l’appartamento. O-g- p-l-a-o l-a-p-r-a-e-t-. ---------------------------- Oggi puliamo l’appartamento. 0
Eu curăţ baia. I- p-li-co--l----n-. Io pulisco il bagno. I- p-l-s-o i- b-g-o- -------------------- Io pulisco il bagno. 0
Soţul meu spală maşina. M-o-m-rit--p-li--- -- ma-ch-na-- l--uto. Mio marito pulisce la macchina / l’auto. M-o m-r-t- p-l-s-e l- m-c-h-n- / l-a-t-. ---------------------------------------- Mio marito pulisce la macchina / l’auto. 0
Copiii curăţă bicicletele. I bam-ini pu--s-o-o l--b-c------e. I bambini puliscono le biciclette. I b-m-i-i p-l-s-o-o l- b-c-c-e-t-. ---------------------------------- I bambini puliscono le biciclette. 0
Bunica udă florile. La no--a ------ia i------. La nonna annaffia i fiori. L- n-n-a a-n-f-i- i f-o-i- -------------------------- La nonna annaffia i fiori. 0
Copiii strâng în camera copiilor. I---m--ni m-tt-no -- --dine-l----------n-a. I bambini mettono in ordine la loro stanza. I b-m-i-i m-t-o-o i- o-d-n- l- l-r- s-a-z-. ------------------------------------------- I bambini mettono in ordine la loro stanza. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. Mio-m-r--- -e--- in -rd-ne----s-- -cr-vani-. Mio marito mette in ordine la sua scrivania. M-o m-r-t- m-t-e i- o-d-n- l- s-a s-r-v-n-a- -------------------------------------------- Mio marito mette in ordine la sua scrivania. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. Me-t--la--ia--her-a n-ll---a-a-----. Metto la biancheria nella lavatrice. M-t-o l- b-a-c-e-i- n-l-a l-v-t-i-e- ------------------------------------ Metto la biancheria nella lavatrice. 0
Eu întind rufele. S---d--il buc-to. Stendo il bucato. S-e-d- i- b-c-t-. ----------------- Stendo il bucato. 0
Eu calc rufele. St-ro--- -ia-cher--. Stiro la biancheria. S-i-o l- b-a-c-e-i-. -------------------- Stiro la biancheria. 0
Ferestrele sunt murdare. L- --n--tre so-- s-orc-e. Le finestre sono sporche. L- f-n-s-r- s-n- s-o-c-e- ------------------------- Le finestre sono sporche. 0
Podeaua este murdară. I- p----e-t----sporco. Il pavimento è sporco. I- p-v-m-n-o è s-o-c-. ---------------------- Il pavimento è sporco. 0
Vasele sunt murdare. Le ---vi-l-- s-n- -p-r-he. Le stoviglie sono sporche. L- s-o-i-l-e s-n- s-o-c-e- -------------------------- Le stoviglie sono sporche. 0
Cine curăţă ferestrele? C---p---sc--l--f-nestr-? Chi pulisce le finestre? C-i p-l-s-e l- f-n-s-r-? ------------------------ Chi pulisce le finestre? 0
Cine aspiră praful? Ch- -p-l-e--?-/ Ch- p-s-- -’-sp---p--ver-? Chi spolvera? / Chi passa l’aspirapolvere? C-i s-o-v-r-? / C-i p-s-a l-a-p-r-p-l-e-e- ------------------------------------------ Chi spolvera? / Chi passa l’aspirapolvere? 0
Cine spală vasele? C-i l-va i-pi--ti? Chi lava i piatti? C-i l-v- i p-a-t-? ------------------ Chi lava i piatti? 0

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!