Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   be Прыбіранне ў доме

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [васемнаццаць]

18 [vasemnatstsats’]

Прыбіранне ў доме

[Prybіranne u dome]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. С-------бота. Сёння субота. С-н-я с-б-т-. ------------- Сёння субота. 0
Senn-a -u-ot-. Sennya subota. S-n-y- s-b-t-. -------------- Sennya subota.
Astăzi avem timp. С---я - на--ёс-ь во---ы-ч-с. Сёння ў нас ёсць вольны час. С-н-я ў н-с ё-ц- в-л-н- ч-с- ---------------------------- Сёння ў нас ёсць вольны час. 0
S-nn---u-na- -o-t--------y-c-a-. Sennya u nas yosts’ vol’ny chas. S-n-y- u n-s y-s-s- v-l-n- c-a-. -------------------------------- Sennya u nas yosts’ vol’ny chas.
Astăzi curăţăm locuinţa. С---я -- -р--і-а-м у -----ры. Сёння мы прыбіраем у кватэры. С-н-я м- п-ы-і-а-м у к-а-э-ы- ----------------------------- Сёння мы прыбіраем у кватэры. 0
Se-n-a--- ---bі--em---kva---y. Sennya my prybіraem u kvatery. S-n-y- m- p-y-і-a-m u k-a-e-y- ------------------------------ Sennya my prybіraem u kvatery.
Eu curăţ baia. Я --ыбі---с- -----ны------і. Я прыбіраюся ў ванным пакоі. Я п-ы-і-а-с- ў в-н-ы- п-к-і- ---------------------------- Я прыбіраюся ў ванным пакоі. 0
Y---ry---ay---a ---a--ym pako-. Ya prybіrayusya u vannym pakoі. Y- p-y-і-a-u-y- u v-n-y- p-k-і- ------------------------------- Ya prybіrayusya u vannym pakoі.
Soţul meu spală maşina. Мо----ж--ые м-ш-ну. Мой муж мые машыну. М-й м-ж м-е м-ш-н-. ------------------- Мой муж мые машыну. 0
Mo- mu-h -y---a-hynu. Moy muzh mye mashynu. M-y m-z- m-e m-s-y-u- --------------------- Moy muzh mye mashynu.
Copiii curăţă bicicletele. Д--ц---ы--ь--елас--еды. Дзеці мыюць веласiпеды. Д-е-і м-ю-ь в-л-с-п-д-. ----------------------- Дзеці мыюць веласiпеды. 0
Dze-s- m-yuts- ----si-edy. Dzetsі myyuts’ velasipedy. D-e-s- m-y-t-’ v-l-s-p-d-. -------------------------- Dzetsі myyuts’ velasipedy.
Bunica udă florile. Ба-у-я-п-ліва---в-тк-. Бабуля палівае кветкі. Б-б-л- п-л-в-е к-е-к-. ---------------------- Бабуля палівае кветкі. 0
Bab--ya-pal-vae--v---і. Babulya palіvae kvetkі. B-b-l-a p-l-v-e k-e-k-. ----------------------- Babulya palіvae kvetkі.
Copiii strâng în camera copiilor. Д-еці --ы-ір--цц- ў ---ц--ым -ако-. Дзеці прыбіраюцца ў дзіцячым пакоі. Д-е-і п-ы-і-а-ц-а ў д-і-я-ы- п-к-і- ----------------------------------- Дзеці прыбіраюцца ў дзіцячым пакоі. 0
D---------bі---u-st-a-u d---sy--hy-----oі. Dzetsі prybіrayutstsa u dzіtsyachym pakoі. D-e-s- p-y-і-a-u-s-s- u d-і-s-a-h-m p-k-і- ------------------------------------------ Dzetsі prybіrayutstsa u dzіtsyachym pakoі.
Soţul meu îşi strânge pe birou. М----у--п-ы-і-а---а-н--п--ьмо--- с-а--. Мой муж прыбіраецца на пісьмовым стале. М-й м-ж п-ы-і-а-ц-а н- п-с-м-в-м с-а-е- --------------------------------------- Мой муж прыбіраецца на пісьмовым стале. 0
Mo- m--------іr--t--s- -a pіs’--v---s-a-e. Moy muzh prybіraetstsa na pіs’movym stale. M-y m-z- p-y-і-a-t-t-a n- p-s-m-v-m s-a-e- ------------------------------------------ Moy muzh prybіraetstsa na pіs’movym stale.
Eu bag rufele în maşina de spălat. Я-к-а-- -ял-зну-ў-п-а-ьну---ашы-у. Я кладу бялізну ў пральную машыну. Я к-а-у б-л-з-у ў п-а-ь-у- м-ш-н-. ---------------------------------- Я кладу бялізну ў пральную машыну. 0
Ya--l-du-bya-іz-u - --a---uyu--as----. Ya kladu byalіznu u pral’nuyu mashynu. Y- k-a-u b-a-і-n- u p-a-’-u-u m-s-y-u- -------------------------------------- Ya kladu byalіznu u pral’nuyu mashynu.
Eu întind rufele. Я---зве--аю ---і-ну. Я развешваю бялізну. Я р-з-е-в-ю б-л-з-у- -------------------- Я развешваю бялізну. 0
Y- ---v-s--ayu --a--z--. Ya razveshvayu byalіznu. Y- r-z-e-h-a-u b-a-і-n-. ------------------------ Ya razveshvayu byalіznu.
Eu calc rufele. Я---ас-- б-л--н-. Я прасую бялізну. Я п-а-у- б-л-з-у- ----------------- Я прасую бялізну. 0
Y--prasu-u---alі---. Ya prasuyu byalіznu. Y- p-a-u-u b-a-і-n-. -------------------- Ya prasuyu byalіznu.
Ferestrele sunt murdare. Во-------д-ы-. Вокны брудныя. В-к-ы б-у-н-я- -------------- Вокны брудныя. 0
Vo-ny b-u---ya. Vokny brudnyya. V-k-y b-u-n-y-. --------------- Vokny brudnyya.
Podeaua este murdară. Пад-ог- бруд---. Падлога брудная. П-д-о-а б-у-н-я- ---------------- Падлога брудная. 0
P-dl--- b-----ya. Padloga brudnaya. P-d-o-a b-u-n-y-. ----------------- Padloga brudnaya.
Vasele sunt murdare. П---д ---д-ы. Посуд брудны. П-с-д б-у-н-. ------------- Посуд брудны. 0
Po-ud---udny. Posud brudny. P-s-d b-u-n-. ------------- Posud brudny.
Cine curăţă ferestrele? Х---па------к--? Хто памые вокны? Х-о п-м-е в-к-ы- ---------------- Хто памые вокны? 0
K--o-p--y- -o--y? Khto pamye vokny? K-t- p-m-e v-k-y- ----------------- Khto pamye vokny?
Cine aspiră praful? Х---б-дз--пыл--осі-ь? Хто будзе пыласосіць? Х-о б-д-е п-л-с-с-ц-? --------------------- Хто будзе пыласосіць? 0
K-to-bud-- p---so-----? Khto budze pylasosіts’? K-t- b-d-e p-l-s-s-t-’- ----------------------- Khto budze pylasosіts’?
Cine spală vasele? Х-о ---ы- ---уд? Хто памые посуд? Х-о п-м-е п-с-д- ---------------- Хто памые посуд? 0
K--o p--ye ---u-? Khto pamye posud? K-t- p-m-e p-s-d- ----------------- Khto pamye posud?

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!