Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   et Omadussõnad 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [seitsekümmend üheksa]

Omadussõnad 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. Mu--o- --n------e-- s-l--s. Mul on sinine kleit seljas. M-l o- s-n-n- k-e-t s-l-a-. --------------------------- Mul on sinine kleit seljas. 0
Eu port o rochie roşie. Mul-on -u---e-----t -el-as. Mul on punane kleit seljas. M-l o- p-n-n- k-e-t s-l-a-. --------------------------- Mul on punane kleit seljas. 0
Eu port o rochie verde. M----n-r-hel-----l-i- s----s. Mul on roheline kleit seljas. M-l o- r-h-l-n- k-e-t s-l-a-. ----------------------------- Mul on roheline kleit seljas. 0
Cumpăr o poşetă neagră. M- --tan -u-t--kot-. Ma ostan musta koti. M- o-t-n m-s-a k-t-. -------------------- Ma ostan musta koti. 0
Cumpăr o poşetă maro. M--o-tan ----ni-ko-i. Ma ostan pruuni koti. M- o-t-n p-u-n- k-t-. --------------------- Ma ostan pruuni koti. 0
Cumpăr o poşetă albă. Ma --ta- -a-g--k--i. Ma ostan valge koti. M- o-t-n v-l-e k-t-. -------------------- Ma ostan valge koti. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. M-l -n----- -u- aut-t. Mul on vaja uut autot. M-l o- v-j- u-t a-t-t- ---------------------- Mul on vaja uut autot. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. M-l--n ---- -ii-e--a--o-. Mul on vaja kiiret autot. M-l o- v-j- k-i-e- a-t-t- ------------------------- Mul on vaja kiiret autot. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. M-- -n--aj---u-a-at-aut-t. Mul on vaja mugavat autot. M-l o- v-j- m-g-v-t a-t-t- -------------------------- Mul on vaja mugavat autot. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. S-al -l--a-------van- -----. Seal üleval elab vana naine. S-a- ü-e-a- e-a- v-n- n-i-e- ---------------------------- Seal üleval elab vana naine. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. Se-l üle--l--la--p-k---aine. Seal üleval elab paks naine. S-a- ü-e-a- e-a- p-k- n-i-e- ---------------------------- Seal üleval elab paks naine. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. Sea---l- e--b --d--hi-ul-k--ain-. Seal all elab uudishimulik naine. S-a- a-l e-a- u-d-s-i-u-i- n-i-e- --------------------------------- Seal all elab uudishimulik naine. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. Meie-külali-ed-ol-- t--e-ad--n------. Meie külalised olid toredad inimesed. M-i- k-l-l-s-d o-i- t-r-d-d i-i-e-e-. ------------------------------------- Meie külalised olid toredad inimesed. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. M-i-----a--sed --i---i-sakad in--es-d. Meie külalised olid viisakad inimesed. M-i- k-l-l-s-d o-i- v-i-a-a- i-i-e-e-. -------------------------------------- Meie külalised olid viisakad inimesed. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. M--e-k----i-ed --------i----- -n-m---d. Meie külalised olid huvitavad inimesed. M-i- k-l-l-s-d o-i- h-v-t-v-d i-i-e-e-. --------------------------------------- Meie külalised olid huvitavad inimesed. 0
Eu am copii cuminţi. M-l-o--ar-s-d-l-ps-d. Mul on armsad lapsed. M-l o- a-m-a- l-p-e-. --------------------- Mul on armsad lapsed. 0
Dar vecinii au copii obraznici. A-- -a-br---- ----la-a- l--sed. Aga naabritel on ulakad lapsed. A-a n-a-r-t-l o- u-a-a- l-p-e-. ------------------------------- Aga naabritel on ulakad lapsed. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? Ka- te-e--ap--d on ----? Kas teie lapsed on head? K-s t-i- l-p-e- o- h-a-? ------------------------ Kas teie lapsed on head? 0

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...