Dicționar de expresii

ro Propoziţii scundare cu sau   »   et Kõrvallaused sõnaga kas

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Propoziţii scundare cu sau

93 [üheksakümmend kolm]

Kõrvallaused sõnaga kas

Puteți face clic pe fiecare spațiu liber pentru a vedea textul sau:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Nu ştiu dacă mă iubeşte. Ma e- t--- k-- t- a------- m---. Ma ei tea, kas ta armastab mind. 0
Nu ştiu dacă se întoarce. Ma e- t--- k-- t- t---- t-----. Ma ei tea, kas ta tuleb tagasi. 0
Nu ştiu dacă mă sună. Ma e- t--- k-- t- h------- m----. Ma ei tea, kas ta helistab mulle. 0
Oare mă iubeşte? Ka- t- t----- a------- m---? Kas ta tõesti armastab mind? 0
Oare vine înapoi? Ka- t- t----- t---- t-----? Kas ta tõesti tuleb tagasi? 0
Oare mă sună? Ka- t- t----- h------- m----? Kas ta tõesti helistab mulle? 0
Mă întreb dacă se gândeşte la mine. Ma k---- e------ k-- t- m----- m-----. Ma küsin endalt, kas ta mõtleb minule. 0
Mă întreb dacă are pe altcineva. Ma k---- e------ k-- t-- o- k---- t----. Ma küsin endalt, kas tal on keegi teine. 0
Mă întreb dacă minte. Ma k---- e------ k-- t- v------. Ma küsin endalt, kas ta valetab. 0
Oare se gândeşte la mine? Ka- t- t----- m----- m-----? Kas ta tõesti mõtleb minule? 0
Oare are pe altcineva? Ka- t-- o- t----- k---- t----? Kas tal on tõesti keegi teine? 0
Oare spune adevărul? Ka- t- t----- r----- t---? Kas ta tõesti rääkis tõtt? 0
Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. Ma k------- k-- m- t---- t--------- m------. Ma kahtlen, kas ma talle tegelikult meeldin. 0
Mă îndoiesc că îmi scrie. Ma k------- k-- t- k------- m----. Ma kahtlen, kas ta kirjutab mulle. 0
Mă îndoiesc că se însoară cu mine. Ma k------- k-- t- m----- a-------. Ma kahtlen, kas ta minuga abiellub. 0
Oare mă place cu adevărat? Ka- m- t----- m------ t----? Kas ma tõesti meeldin talle? 0
Oare îmi scrie? Ka- t- t----- k------- m----? Kas ta tõesti kirjutab mulle? 0
Oare se însoară cu mine? Ka- t- t----- a------- m-----? Kas ta tõesti abiellub minuga? 0

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...