Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 1   »   et Sidesõnad 1

94 [nouăzeci şi patru]

Conjuncţii 1

Conjuncţii 1

94 [üheksakümmend neli]

Sidesõnad 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Aşteaptă până se opreşte ploaia. O-t-----i---h--l-p-b. O--- k--- v--- l----- O-t- k-n- v-h- l-p-b- --------------------- Oota kuni vihm lõpeb. 0
Aşteaptă până e gata. O-ta ---i--a-val--s-o-e-. O--- k--- m- v----- o---- O-t- k-n- m- v-l-i- o-e-. ------------------------- Oota kuni ma valmis olen. 0
Aşteaptă până se întoarce. O-t--k-n--t- t-ga-- tuleb. O--- k--- t- t----- t----- O-t- k-n- t- t-g-s- t-l-b- -------------------------- Oota kuni ta tagasi tuleb. 0
Aştept până mi s-a uscat părul. M---o-a---u-- m----uks-d on---iv-d. M- o---- k--- m- j------ o- k------ M- o-t-n k-n- m- j-u-s-d o- k-i-a-. ----------------------------------- Ma ootan kuni mu juuksed on kuivad. 0
Aştept până se termină filmul. M-----a---uni--il--är--l-p--. M- o---- k--- f--- ä-- l----- M- o-t-n k-n- f-l- ä-a l-p-b- ----------------------------- Ma ootan kuni film ära lõpeb. 0
Aştept până se face verde la semafor. Ma --ta--k-ni-fo--- tu-i-r----i---s---he-. M- o---- k--- f---- t--- r--------- l----- M- o-t-n k-n- f-o-i t-l- r-h-l-s-k- l-h-b- ------------------------------------------ Ma ootan kuni foori tuli roheliseks läheb. 0
Când mergi în concediu? Mill-l-s- -uh--se-e sõidad? M----- s- p-------- s------ M-l-a- s- p-h-u-e-e s-i-a-? --------------------------- Millal sa puhkusele sõidad? 0
Încă înainte de vacanţa de vară? V-e---nne --v--a--aga? V--- e--- s----------- V-e- e-n- s-v-v-h-a-a- ---------------------- Veel enne suvevaheaga? 0
Da, încă înainte să înceapă vacanţa de vară. Ja-- enne -uv-v-hea-a -lg--t. J--- e--- s---------- a------ J-h- e-n- s-v-v-h-a-a a-g-s-. ----------------------------- Jah, enne suvevaheaja algust. 0
Repară acoperişul înainte să vină iarna. Pa----a ---us-e-n-, -ui t-l----g--. P------ k---- e---- k-- t--- a----- P-r-n-a k-t-s e-n-, k-i t-l- a-g-b- ----------------------------------- Paranda katus enne, kui talv algab. 0
Spală-te pe mâini înainte să te aşezi la masă. P--- o-- --e- en--- k-----u-- -st--. P--- o-- k--- e---- k-- l---- i----- P-s- o-a k-e- e-n-, k-i l-u-a i-t-d- ------------------------------------ Pese oma käed enne, kui lauda istud. 0
Închide geamul înainte să ieşi. Sul-e---en ---e,-k----ä-----äh--. S---- a--- e---- k-- v---- l----- S-l-e a-e- e-n-, k-i v-l-a l-h-d- --------------------------------- Sulge aken enne, kui välja lähed. 0
Când vii acasă? M-l-al sa -oju-tul-d? M----- s- k--- t----- M-l-a- s- k-j- t-l-d- --------------------- Millal sa koju tuled? 0
După curs? Pea-- ----e? P---- t----- P-a-e t-n-e- ------------ Peale tunde? 0
Da, după ce se termină cursul. Ja-, -e----tund--- lõ-p-. J--- p---- t------ l----- J-h- p-a-e t-n-i-e l-p-u- ------------------------- Jah, peale tundide lõppu. 0
După ce a avut un accident nu a mai putut lucra. P-a-e --d---ku--t-l-õn----s o--, ----a-n-d--a-enam----t-d-. P---- s---- k-- t-- õ------ o--- e- s----- t- e--- t------- P-a-e s-d-, k-i t-l õ-n-t-s o-i- e- s-a-u- t- e-a- t-ö-a-a- ----------------------------------------------------------- Peale seda, kui tal õnnetus oli, ei saanud ta enam töötada. 0
După ce şi-a pierdut slujba a plecat în America. Pea----e--, -u- ta-t----a----,-lä-s--a A-e-r---sse. P---- s---- k-- t- t-- k------ l--- t- A----------- P-a-e s-d-, k-i t- t-ö k-o-a-, l-k- t- A-e-r-k-s-e- --------------------------------------------------- Peale seda, kui ta töö kaotas, läks ta Ameerikasse. 0
După ce a plecat în America s-a îmbogăţit. Pe-l--sed-,-kui -- -m--rika--e--äk-,---i ----i-ka-s. P---- s---- k-- t- A---------- l---- s-- t- r------- P-a-e s-d-, k-i t- A-e-r-k-s-e l-k-, s-i t- r-k-a-s- ---------------------------------------------------- Peale seda, kui ta Ameerikasse läks, sai ta rikkaks. 0

Cum să învățăm două limbi străine simultan

Limbile străine devin tot mai importante în prezent. Mulți oameni învață o limbă străină. Există, totuși, multe limbi interesante în lume. Prin urmare, mulți oameni învață mai multe limbi în același timp. Nu este de obicei o problemă în cazul în care copiii cresc bilingv. Creierul lor învață în mod automat ambele limbi. Când sunt mai în vârstă știu să facă diferenţa între ele. Persoanele bilingve recunosc caracteristicile ambelor limbi. La adulţi, este diferit. Ei nu pot învăța la fel de ușor două limbi simultan. Cei care învaţă două limbi străine deodată, trebuie să respecte unele reguli. În primul rând, este important de a compara cele două limbi. Limbile care fac parte din aceeași familie sunt adesea foarte asemănătoare. Acest lucru poate genera confuzii. Prin urmare, este logic să se analizeze cu atenție ambele limbi. De exemplu, puteți face o listă. Aici puteți înregistra asemănările și deosebirile. În acest fel creierul este forțat să lucreze cu ambele limbi intens. Astfel, se pot memora mai uşor particularitățile existente între cele două limbi. Se pot alege, de asemenea, culori și dosare separate pentru fiecare limbă. Aceasta face clară distincţia dintre cele două limbi. Este diferit atunci atunci când o persoană învață limbi neasemănătoare. Nu există pericolul confuziilor, în cazul a două limbi foarte diferite. În acest caz, există pericolul comparării limbilor! Dar este mai bine să comparăm limbile cu limba maternă. Atunci când creierul recunoaște contrastul, va învăţa mai eficient. De asemenea, este important ca ambele limbi să fie învățate cu aceeaşi intensitate. Teoretic, nu contează pentru creier câte limbi învaţă...