Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   et Kehaosad

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [viiskümmend kaheksa]

Kehaosad

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Desenez un om. Ma j-------- m----. Ma joonistan meest. 0
Mai întâi capul. Es----- p--. Esiteks pea. 0
Omul poartă o pălărie. Me-- k----- m----. Mees kannab mütsi. 0
Părul nu se vede. Ju------ e- o-- n---. Juukseid ei ole näha. 0
Şi nici urechile nu se văd. Kõ--- e- o-- s----- n---. Kõrvu ei ole samuti näha. 0
Nici spatele nu se vede. Se--- e- o-- k- n---. Selga ei ole ka näha. 0
Desenez ochii şi gura. Ma j-------- s----- j- s--. Ma joonistan silmad ja suu. 0
Omul dansează şi râde. Me-- t------ j- n-----. Mees tantsib ja naerab. 0
Omul are un nas lung. Me--- o- p--- n---. Mehel on pikk nina. 0
Ţine un baston în mâini. Ta k----- k---- k---. Ta kannab keppi käes. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. Ta k----- k- s---- ü---- k----. Ta kannab ka salli ümber kaela. 0
Este iarnă şi este frig. On t--- j- k---. On talv ja külm. 0
Braţele sunt puternice. Kä-- o- t------. Käed on tugevad. 0
Şi picioarele sunt puternice. Ja--- o- s----- t------. Jalad on samuti tugevad. 0
Omul este din zăpadă. Se- m--- o- l-----. See mees on lumest. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. Ta e- k---- p---- e-- m------. Ta ei kanna pükse ega mantlit. 0
Dar omului nu-i este frig. Ku-- s-- m--- e- k------. Kuid see mees ei külmeta. 0
Este un om de zăpadă. Ta o- l-------. Ta on lumemees. 0

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...