Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   sr На аеродрому

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [тридесет и пет]

35 [trideset i pet]

На аеродрому

[Na aerodromu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Х----/ ---л- бих----е---с-т---ет -а -ти--. Хтео / Хтела бих резервисати лет за Атину. Х-е- / Х-е-а б-х р-з-р-и-а-и л-т з- А-и-у- ------------------------------------------ Хтео / Хтела бих резервисати лет за Атину. 0
Hte--/-H--la -ih -eze---sat----t-za Atin-. Hteo / Htela bih rezervisati let za Atinu. H-e- / H-e-a b-h r-z-r-i-a-i l-t z- A-i-u- ------------------------------------------ Hteo / Htela bih rezervisati let za Atinu.
Este un zbor direct? Д---и је -- ди-----н-ле-? Да ли је то директан лет? Д- л- ј- т- д-р-к-а- л-т- ------------------------- Да ли је то директан лет? 0
D--l- j- -- di-ekta- let? Da li je to direktan let? D- l- j- t- d-r-k-a- l-t- ------------------------- Da li je to direktan let?
Vă rog un loc la geam, nefumători. М--и- ме-т- д--про-ор-- -а не-у-а--. Молим место до прозора, за непушаче. М-л-м м-с-о д- п-о-о-а- з- н-п-ш-ч-. ------------------------------------ Молим место до прозора, за непушаче. 0
M-lim---s-o -o -r-z--a,--- ----ša--. Molim mesto do prozora, za nepušače. M-l-m m-s-o d- p-o-o-a- z- n-p-š-č-. ------------------------------------ Molim mesto do prozora, za nepušače.
Vreau să confirm rezervarea mea. Х-е--- Хтел---и- п------т--с--ј----з--вацију. Хтео / Хтела бих потврдити своју резервацију. Х-е- / Х-е-а б-х п-т-р-и-и с-о-у р-з-р-а-и-у- --------------------------------------------- Хтео / Хтела бих потврдити своју резервацију. 0
Ht-- /-Ht--a b-h-potvr---i -v-ju -ezerv-cij-. Hteo / Htela bih potvrditi svoju rezervaciju. H-e- / H-e-a b-h p-t-r-i-i s-o-u r-z-r-a-i-u- --------------------------------------------- Hteo / Htela bih potvrditi svoju rezervaciju.
Vreau să anulez rezervarea mea. Х-е--/ --е-а--их ст-рн-р----с---- ре-е-ва--ју. Хтео / Хтела бих сторнирати своју резервацију. Х-е- / Х-е-а б-х с-о-н-р-т- с-о-у р-з-р-а-и-у- ---------------------------------------------- Хтео / Хтела бих сторнирати своју резервацију. 0
Hteo-/---------h-sto--irati s--j---ez--v-ciju. Hteo / Htela bih stornirati svoju rezervaciju. H-e- / H-e-a b-h s-o-n-r-t- s-o-u r-z-r-a-i-u- ---------------------------------------------- Hteo / Htela bih stornirati svoju rezervaciju.
Vreau să schimb rezervarea mea. Хт-о-- Хте---би- про-ен-т- -в--у--ез----ц--у. Хтео / Хтела бих променити своју резервацију. Х-е- / Х-е-а б-х п-о-е-и-и с-о-у р-з-р-а-и-у- --------------------------------------------- Хтео / Хтела бих променити своју резервацију. 0
Ht-o ---te-a-bi- p-ome-i-i s--j- r----v-c---. Hteo / Htela bih promeniti svoju rezervaciju. H-e- / H-e-a b-h p-o-e-i-i s-o-u r-z-r-a-i-u- --------------------------------------------- Hteo / Htela bih promeniti svoju rezervaciju.
Când pleacă următorul avion spre Roma? Када ---е-е--л-д-ћ--а-ио--за-Р--? Када полеће следећи авион за Рим? К-д- п-л-ћ- с-е-е-и а-и-н з- Р-м- --------------------------------- Када полеће следећи авион за Рим? 0
Ka---p--eć- s-ed-c-i -vi-n za-R--? Kada polec-e sledec-i avion za Rim? K-d- p-l-c-e s-e-e-́- a-i-n z- R-m- ----------------------------------- Kada poleće sledeći avion za Rim?
Mai sunt două locuri libere? Јесу--и-с--бод-а ј-ш дв- м--та? Јесу ли слободна још два места? Ј-с- л- с-о-о-н- ј-ш д-а м-с-а- ------------------------------- Јесу ли слободна још два места? 0
J-su li s-o-o--- --š--v----st-? Jesu li slobodna još dva mesta? J-s- l- s-o-o-n- j-š d-a m-s-a- ------------------------------- Jesu li slobodna još dva mesta?
Nu, mai avem numai un loc liber. Н---им--- ----са-о је-но м-с-- с--б-дно. Не, имамо још само једно место слободно. Н-, и-а-о ј-ш с-м- ј-д-о м-с-о с-о-о-н-. ---------------------------------------- Не, имамо још само једно место слободно. 0
Ne--im--o-j-----m- --dn---e----s---o-n-. Ne, imamo još samo jedno mesto slobodno. N-, i-a-o j-š s-m- j-d-o m-s-o s-o-o-n-. ---------------------------------------- Ne, imamo još samo jedno mesto slobodno.
Când aterizăm? Кад---л-ћ-м-? Када слећемо? К-д- с-е-е-о- ------------- Када слећемо? 0
Ka-a-sle-́---? Kada slec-emo? K-d- s-e-́-m-? -------------- Kada slećemo?
Când ajungem? Ка---с-- --м-? Када смо тамо? К-д- с-о т-м-? -------------- Када смо тамо? 0
Kad--s-o-t-m-? Kada smo tamo? K-d- s-o t-m-? -------------- Kada smo tamo?
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Ка---во-- а--обус-у --н----гр-д-? Када вози аутобус у центар града? К-д- в-з- а-т-б-с у ц-н-а- г-а-а- --------------------------------- Када вози аутобус у центар града? 0
Ka-a---z--au---us-- -enta---ra--? Kada vozi autobus u centar grada? K-d- v-z- a-t-b-s u c-n-a- g-a-a- --------------------------------- Kada vozi autobus u centar grada?
Acesta este geamantanul dumneavoastră? Да ---ј--т- -аш-ко-ер? Да ли је то Ваш кофер? Д- л- ј- т- В-ш к-ф-р- ---------------------- Да ли је то Ваш кофер? 0
D- -i--e t----š -o-e-? Da li je to Vaš kofer? D- l- j- t- V-š k-f-r- ---------------------- Da li je to Vaš kofer?
Acesta este geanta dumneavoastră? Д-----ј- ---Ваш- ----а? Да ли је то Ваша ташна? Д- л- ј- т- В-ш- т-ш-а- ----------------------- Да ли је то Ваша ташна? 0
Da l-----t--Va-----šna? Da li je to Vaša tašna? D- l- j- t- V-š- t-š-a- ----------------------- Da li je to Vaša tašna?
Acesta este bagajul dumneavoastră? Да -- ј- ---В-ш--ртљ-г? Да ли је то Ваш пртљаг? Д- л- ј- т- В-ш п-т-а-? ----------------------- Да ли је то Ваш пртљаг? 0
Da -- j- ----a---r-l-ag? Da li je to Vaš prtljag? D- l- j- t- V-š p-t-j-g- ------------------------ Da li je to Vaš prtljag?
Cât bagaj pot lua cu mine? К-л-ко --тљ--а могу п-----? Колико пртљага могу понети? К-л-к- п-т-а-а м-г- п-н-т-? --------------------------- Колико пртљага могу понети? 0
Ko-iko -rt--ag- mo---p---t-? Koliko prtljaga mogu poneti? K-l-k- p-t-j-g- m-g- p-n-t-? ---------------------------- Koliko prtljaga mogu poneti?
Douăzeci de kilograme. Два--с---кил-. Двадесет кила. Д-а-е-е- к-л-. -------------- Двадесет кила. 0
D-ade-et---l-. Dvadeset kila. D-a-e-e- k-l-. -------------- Dvadeset kila.
Ce, numai douăzeci de kilograme? Ш-а, -а---д-а---ет-ки--? Шта, само двадесет кила? Ш-а- с-м- д-а-е-е- к-л-? ------------------------ Шта, само двадесет кила? 0
Št-,-sa-- -v------ -i-a? Šta, samo dvadeset kila? Š-a- s-m- d-a-e-e- k-l-? ------------------------ Šta, samo dvadeset kila?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.