Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   sr На аеродрому

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [тридесет и пет]

35 [trideset i pet]

На аеродрому

[Na aerodromu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Хт-о-/----ла-би----з-р-и-----л---з-----н-. Х___ / Х____ б__ р__________ л__ з_ А_____ Х-е- / Х-е-а б-х р-з-р-и-а-и л-т з- А-и-у- ------------------------------------------ Хтео / Хтела бих резервисати лет за Атину. 0
Hte- /-Ht-la-bi--r-z-r---a---l-- -- -tinu. H___ / H____ b__ r__________ l__ z_ A_____ H-e- / H-e-a b-h r-z-r-i-a-i l-t z- A-i-u- ------------------------------------------ Hteo / Htela bih rezervisati let za Atinu.
Este un zbor direct? Д- ----е ------е-т-- ле-? Д_ л_ ј_ т_ д_______ л___ Д- л- ј- т- д-р-к-а- л-т- ------------------------- Да ли је то директан лет? 0
D---i j---o d-r-------e-? D_ l_ j_ t_ d_______ l___ D- l- j- t- d-r-k-a- l-t- ------------------------- Da li je to direktan let?
Vă rog un loc la geam, nefumători. М-л-- место ---п-о-о--,-з----п----е. М____ м____ д_ п_______ з_ н________ М-л-м м-с-о д- п-о-о-а- з- н-п-ш-ч-. ------------------------------------ Молим место до прозора, за непушаче. 0
Mo-----e-t- do-pro---a, za--ep----e. M____ m____ d_ p_______ z_ n________ M-l-m m-s-o d- p-o-o-a- z- n-p-š-č-. ------------------------------------ Molim mesto do prozora, za nepušače.
Vreau să confirm rezervarea mea. Хтео-/ Х-------х---тврди-и с---- ---е----и-у. Х___ / Х____ б__ п________ с____ р___________ Х-е- / Х-е-а б-х п-т-р-и-и с-о-у р-з-р-а-и-у- --------------------------------------------- Хтео / Хтела бих потврдити своју резервацију. 0
H-eo /-H--l- bi- po--rditi -v--- rez-rva--ju. H___ / H____ b__ p________ s____ r___________ H-e- / H-e-a b-h p-t-r-i-i s-o-u r-z-r-a-i-u- --------------------------------------------- Hteo / Htela bih potvrditi svoju rezervaciju.
Vreau să anulez rezervarea mea. Х------Хт--- -их-сторнирати --о-у р------цију. Х___ / Х____ б__ с_________ с____ р___________ Х-е- / Х-е-а б-х с-о-н-р-т- с-о-у р-з-р-а-и-у- ---------------------------------------------- Хтео / Хтела бих сторнирати своју резервацију. 0
H-e--/---el---ih --o-n-rat------- re-e--acij-. H___ / H____ b__ s_________ s____ r___________ H-e- / H-e-a b-h s-o-n-r-t- s-o-u r-z-r-a-i-u- ---------------------------------------------- Hteo / Htela bih stornirati svoju rezervaciju.
Vreau să schimb rezervarea mea. Хт-о-/ Х--ла би--п---ен-ти ----у-р-зерва--ју. Х___ / Х____ б__ п________ с____ р___________ Х-е- / Х-е-а б-х п-о-е-и-и с-о-у р-з-р-а-и-у- --------------------------------------------- Хтео / Хтела бих променити своју резервацију. 0
Hte- ------a-bi--p--men--i-s-oju----erva----. H___ / H____ b__ p________ s____ r___________ H-e- / H-e-a b-h p-o-e-i-i s-o-u r-z-r-a-i-u- --------------------------------------------- Hteo / Htela bih promeniti svoju rezervaciju.
Când pleacă următorul avion spre Roma? Ка-а-п-леће---еде---а-ио--з-----? К___ п_____ с______ а____ з_ Р___ К-д- п-л-ћ- с-е-е-и а-и-н з- Р-м- --------------------------------- Када полеће следећи авион за Рим? 0
Ka---p--ec-e-s---e--- a-i-n--a-Rim? K___ p_____ s______ a____ z_ R___ K-d- p-l-c-e s-e-e-́- a-i-n z- R-m- ----------------------------------- Kada poleće sledeći avion za Rim?
Mai sunt două locuri libere? Ј------ --о---на још--в---е--а? Ј___ л_ с_______ ј__ д__ м_____ Ј-с- л- с-о-о-н- ј-ш д-а м-с-а- ------------------------------- Јесу ли слободна још два места? 0
J-su-li-sl-------j-š---- m---a? J___ l_ s_______ j__ d__ m_____ J-s- l- s-o-o-n- j-š d-a m-s-a- ------------------------------- Jesu li slobodna još dva mesta?
Nu, mai avem numai un loc liber. Н-, --а-о--о- --м--ј-дно---ст- слободн-. Н__ и____ ј__ с___ ј____ м____ с________ Н-, и-а-о ј-ш с-м- ј-д-о м-с-о с-о-о-н-. ---------------------------------------- Не, имамо још само једно место слободно. 0
N-, ima-- jo------ j---o--e-to s-ob----. N__ i____ j__ s___ j____ m____ s________ N-, i-a-o j-š s-m- j-d-o m-s-o s-o-o-n-. ---------------------------------------- Ne, imamo još samo jedno mesto slobodno.
Când aterizăm? К----с-е--м-? К___ с_______ К-д- с-е-е-о- ------------- Када слећемо? 0
K--a---------? K___ s_______ K-d- s-e-́-m-? -------------- Kada slećemo?
Când ajungem? Када с-о --мо? К___ с__ т____ К-д- с-о т-м-? -------------- Када смо тамо? 0
Kad----o t-mo? K___ s__ t____ K-d- s-o t-m-? -------------- Kada smo tamo?
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? К-д- -оз--а-то-у--- -ент-р--р-да? К___ в___ а______ у ц_____ г_____ К-д- в-з- а-т-б-с у ц-н-а- г-а-а- --------------------------------- Када вози аутобус у центар града? 0
K----v--i --tobu- --c-n-a----ad-? K___ v___ a______ u c_____ g_____ K-d- v-z- a-t-b-s u c-n-a- g-a-a- --------------------------------- Kada vozi autobus u centar grada?
Acesta este geamantanul dumneavoastră? Д- -и ---т- ----к---р? Д_ л_ ј_ т_ В__ к_____ Д- л- ј- т- В-ш к-ф-р- ---------------------- Да ли је то Ваш кофер? 0
Da-l------o------ofer? D_ l_ j_ t_ V__ k_____ D- l- j- t- V-š k-f-r- ---------------------- Da li je to Vaš kofer?
Acesta este geanta dumneavoastră? Д--л---- то В-ша------? Д_ л_ ј_ т_ В___ т_____ Д- л- ј- т- В-ш- т-ш-а- ----------------------- Да ли је то Ваша ташна? 0
Da ---je t- -a---tašna? D_ l_ j_ t_ V___ t_____ D- l- j- t- V-š- t-š-a- ----------------------- Da li je to Vaša tašna?
Acesta este bagajul dumneavoastră? Д- -и--е----В-ш п---а-? Д_ л_ ј_ т_ В__ п______ Д- л- ј- т- В-ш п-т-а-? ----------------------- Да ли је то Ваш пртљаг? 0
D--li-je-t- --------jag? D_ l_ j_ t_ V__ p_______ D- l- j- t- V-š p-t-j-g- ------------------------ Da li je to Vaš prtljag?
Cât bagaj pot lua cu mine? К--и-- п-тљ-г--могу поне--? К_____ п______ м___ п______ К-л-к- п-т-а-а м-г- п-н-т-? --------------------------- Колико пртљага могу понети? 0
Kol------tlj-g--m----p-ne-i? K_____ p_______ m___ p______ K-l-k- p-t-j-g- m-g- p-n-t-? ---------------------------- Koliko prtljaga mogu poneti?
Douăzeci de kilograme. Дв-де------ла. Д_______ к____ Д-а-е-е- к-л-. -------------- Двадесет кила. 0
D-----et--i--. D_______ k____ D-a-e-e- k-l-. -------------- Dvadeset kila.
Ce, numai douăzeci de kilograme? Шт-- -а-- дв---с-т--и-а? Ш___ с___ д_______ к____ Ш-а- с-м- д-а-е-е- к-л-? ------------------------ Шта, само двадесет кила? 0
Šta--sam- dv-de--- -i--? Š___ s___ d_______ k____ Š-a- s-m- d-a-e-e- k-l-? ------------------------ Šta, samo dvadeset kila?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Sârbă (1-100) MP3 Sârbă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.