Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   bg На летището

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [трийсет и пет]

35 [triyset i pet]

На летището

[Na letishcheto]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Бих-ис----- ис---- да -езерви-а- по----до--т-н-. Б-- и---- / и----- д- р--------- п---- д- А----- Б-х и-к-л / и-к-л- д- р-з-р-и-а- п-л-т д- А-и-а- ------------------------------------------------ Бих искал / искала да резервирам полет до Атина. 0
Bi-- -s-al-/-----la da ----rv-ra--po-et d---t---. B--- i---- / i----- d- r--------- p---- d- A----- B-k- i-k-l / i-k-l- d- r-z-r-i-a- p-l-t d- A-i-a- ------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da rezerviram polet do Atina.
Este un zbor direct? Поле------рек-ен л- -? П------ д------- л- е- П-л-т-т д-р-к-е- л- е- ---------------------- Полетът директен ли е? 0
Po-e-y--dir---en--i --? P------ d------- l- y-- P-l-t-t d-r-k-e- l- y-? ----------------------- Poletyt direkten li ye?
Vă rog un loc la geam, nefumători. Мо-я, -д-о---с----о пр-з-р-ца, -епуша--. М---- е--- м---- д- п--------- н-------- М-л-, е-н- м-с-о д- п-о-о-е-а- н-п-ш-ч-. ---------------------------------------- Моля, едно място до прозореца, непушачи. 0
M---a,-y-d-o--yas---do--r--o-et-a, n-----achi. M----- y---- m----- d- p---------- n---------- M-l-a- y-d-o m-a-t- d- p-o-o-e-s-, n-p-s-a-h-. ---------------------------------------------- Molya, yedno myasto do prozoretsa, nepushachi.
Vreau să confirm rezervarea mea. Б-- -с-а--- и--а-- -- потвъ-д- рез----ц-ят----. Б-- и---- / и----- д- п------- р----------- с-- Б-х и-к-л / и-к-л- д- п-т-ъ-д- р-з-р-а-и-т- с-. ----------------------------------------------- Бих искал / искала да потвърдя резервацията си. 0
Bi-h-i---- / i--al- -a-potv--dya--ez-rv-t-i---a s-. B--- i---- / i----- d- p-------- r------------- s-- B-k- i-k-l / i-k-l- d- p-t-y-d-a r-z-r-a-s-y-t- s-. --------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da potvyrdya rezervatsiyata si.
Vreau să anulez rezervarea mea. Бих--скал /---ка---д- откаж- резерв-ц--та си. Б-- и---- / и----- д- о----- р----------- с-- Б-х и-к-л / и-к-л- д- о-к-ж- р-з-р-а-и-т- с-. --------------------------------------------- Бих искал / искала да откажа резервацията си. 0
Bikh i-k-l - i-kal- -a-otk-------zerv---iya-a-si. B--- i---- / i----- d- o------ r------------- s-- B-k- i-k-l / i-k-l- d- o-k-z-a r-z-r-a-s-y-t- s-. ------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da otkazha rezervatsiyata si.
Vreau să schimb rezervarea mea. Б---и--а--/ ------ ---п---еня-рез---а--я-- си. Б-- и---- / и----- д- п------ р----------- с-- Б-х и-к-л / и-к-л- д- п-о-е-я р-з-р-а-и-т- с-. ---------------------------------------------- Бих искал / искала да променя резервацията си. 0
Bik---s-a--- -sk--a-da p----ny- r--erva-siyat- --. B--- i---- / i----- d- p------- r------------- s-- B-k- i-k-l / i-k-l- d- p-o-e-y- r-z-r-a-s-y-t- s-. -------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da promenya rezervatsiyata si.
Când pleacă următorul avion spre Roma? Кога--зли-а--л--ващия- -ам-----за-Р-м? К--- и----- с--------- с------ з- Р--- К-г- и-л-т- с-е-в-щ-я- с-м-л-т з- Р-м- -------------------------------------- Кога излита следващият самолет за Рим? 0
Ko---i--ita-s-edvas---iy-t sa----t-z--Ri-? K--- i----- s------------- s------ z- R--- K-g- i-l-t- s-e-v-s-c-i-a- s-m-l-t z- R-m- ------------------------------------------ Koga izlita sledvashchiyat samolet za Rim?
Mai sunt două locuri libere? Им---и --е-д------бодн--м----? И-- л- о-- д-- с------- м----- И-а л- о-е д-е с-о-о-н- м-с-а- ------------------------------ Има ли още две свободни места? 0
Ima--i os---e--v--svo-od-- --sta? I-- l- o----- d-- s------- m----- I-a l- o-h-h- d-e s-o-o-n- m-s-a- --------------------------------- Ima li oshche dve svobodni mesta?
Nu, mai avem numai un loc liber. Н-- и-а-е--амо -д-о--яст---во-од-- -щ-. Н-- и---- с--- е--- м---- с------- о--- Н-, и-а-е с-м- е-н- м-с-о с-о-о-н- о-е- --------------------------------------- Не, имаме само едно място свободно още. 0
N-,--ma-- --m- y-d-o-m-a-------bo-no--sh-h-. N-- i---- s--- y---- m----- s------- o------ N-, i-a-e s-m- y-d-o m-a-t- s-o-o-n- o-h-h-. -------------------------------------------- Ne, imame samo yedno myasto svobodno oshche.
Când aterizăm? К--а--е-кацне-? К--- щ- к------ К-г- щ- к-ц-е-? --------------- Кога ще кацнем? 0
K------c----a-sne-? K--- s---- k------- K-g- s-c-e k-t-n-m- ------------------- Koga shche katsnem?
Când ajungem? Ког--щ---ме --м? К--- щ- с-- т--- К-г- щ- с-е т-м- ---------------- Кога ще сме там? 0
K-g- ---he --e ---? K--- s---- s-- t--- K-g- s-c-e s-e t-m- ------------------- Koga shche sme tam?
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Ко----------о-у-----це---ра--а гр-да? К--- и-- а------ з- ц------ н- г----- К-г- и-а а-т-б-с з- ц-н-ъ-а н- г-а-а- ------------------------------------- Кога има автобус за центъра на града? 0
K-g- -ma avtob-s-z--tse-t-ra-n--grada? K--- i-- a------ z- t------- n- g----- K-g- i-a a-t-b-s z- t-e-t-r- n- g-a-a- -------------------------------------- Koga ima avtobus za tsentyra na grada?
Acesta este geamantanul dumneavoastră? То-- --ш-ят-к-ф-- -- е? Т--- В----- к---- л- е- Т-в- В-ш-я- к-ф-р л- е- ----------------------- Това Вашият куфар ли е? 0
T--- -a-h-yat----a- -----? T--- V------- k---- l- y-- T-v- V-s-i-a- k-f-r l- y-? -------------------------- Tova Vashiyat kufar li ye?
Acesta este geanta dumneavoastră? Т--а -а-ат---а-та л- -? Т--- В----- ч---- л- е- Т-в- В-ш-т- ч-н-а л- е- ----------------------- Това Вашата чанта ли е? 0
Tova-V-sha-a -h-n-a li y-? T--- V------ c----- l- y-- T-v- V-s-a-a c-a-t- l- y-? -------------------------- Tova Vashata chanta li ye?
Acesta este bagajul dumneavoastră? Т-ва-В---ят б-----л- -? Т--- В----- б---- л- е- Т-в- В-ш-я- б-г-ж л- е- ----------------------- Това Вашият багаж ли е? 0
T-va -a----a- b-g--- -i-y-? T--- V------- b----- l- y-- T-v- V-s-i-a- b-g-z- l- y-? --------------------------- Tova Vashiyat bagazh li ye?
Cât bagaj pot lua cu mine? К-----б-г-ж -о-а -а--з--а? К---- б---- м--- д- в----- К-л-о б-г-ж м-г- д- в-е-а- -------------------------- Колко багаж мога да взема? 0
Kol-- -aga-----g--da-v-ema? K---- b----- m--- d- v----- K-l-o b-g-z- m-g- d- v-e-a- --------------------------- Kolko bagazh moga da vzema?
Douăzeci de kilograme. Два--ет----о-рам-. Д------ к--------- Д-а-с-т к-л-г-а-а- ------------------ Двайсет килограма. 0
D--y-----ilo----a. D------ k--------- D-a-s-t k-l-g-a-a- ------------------ Dvayset kilograma.
Ce, numai douăzeci de kilograme? Как--,--а-о-дв-й--- к-л-гр---? К----- с--- д------ к--------- К-к-о- с-м- д-а-с-т к-л-г-а-а- ------------------------------ Какво, само двайсет килограма? 0
Ka-v-,--a-- dva--et-kilog-a--? K----- s--- d------ k--------- K-k-o- s-m- d-a-s-t k-l-g-a-a- ------------------------------ Kakvo, samo dvayset kilograma?

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.