Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   uk В аеропорту

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [тридцять п’ять]

35 [trydtsyatʹ pʺyatʹ]

В аеропорту

[V aeroportu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Я-хот-в -- - х---ла б- --б---ю-ати-----ок-д- --ін. Я х____ б_ / х_____ б_ з__________ к_____ д_ А____ Я х-т-в б- / х-т-л- б- з-б-о-ю-а-и к-и-о- д- А-і-. -------------------------------------------------- Я хотів би / хотіла би забронювати квиток до Афін. 0
YA --ot-- -y-- ---ti-- -y-z-bro---va-----y--- do---i-. Y_ k_____ b_ / k______ b_ z___________ k_____ d_ A____ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b- z-b-o-y-v-t- k-y-o- d- A-i-. ------------------------------------------------------ YA khotiv by / khotila by zabronyuvaty kvytok do Afin.
Este un zbor direct? Це --я-и---е--? Ц_ п_____ р____ Ц- п-я-и- р-й-? --------------- Це прямий рейс? 0
Tse --y---y̆ re-̆s? T__ p______ r____ T-e p-y-m-y- r-y-s- ------------------- Tse pryamyy̆ rey̆s?
Vă rog un loc la geam, nefumători. Бу-ь---ск-- м-сц- бі-я ---н-- -ля -е-ур----. Б__________ м____ б___ в_____ д__ н_________ Б-д---а-к-, м-с-е б-л- в-к-а- д-я н-к-р-щ-х- -------------------------------------------- Будь-ласка, місце біля вікна, для некурящих. 0
B-d---a---,---s-s- -ily------a--d-y- -----yash--yk-. B__________ m_____ b____ v_____ d___ n______________ B-d---a-k-, m-s-s- b-l-a v-k-a- d-y- n-k-r-a-h-h-k-. ---------------------------------------------------- Budʹ-laska, mistse bilya vikna, dlya nekuryashchykh.
Vreau să confirm rezervarea mea. Я ---і--би --х----а-би-під----дити м-ю---он-. Я х____ б_ / х_____ б_ п__________ м__ б_____ Я х-т-в б- / х-т-л- б- п-д-в-р-и-и м-ю б-о-ю- --------------------------------------------- Я хотів би / хотіла би підтвердити мою броню. 0
Y- -h-ti---y - -ho-ila -- -idt-er-yt- m-y-----nyu. Y_ k_____ b_ / k______ b_ p__________ m___ b______ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b- p-d-v-r-y-y m-y- b-o-y-. -------------------------------------------------- YA khotiv by / khotila by pidtverdyty moyu bronyu.
Vreau să anulez rezervarea mea. Я--о-ів--и-/ х---л- ----к--у--ти -ою б----. Я х____ б_ / х_____ б_ с________ м__ б_____ Я х-т-в б- / х-т-л- б- с-а-у-а-и м-ю б-о-ю- ------------------------------------------- Я хотів би / хотіла би скасувати мою броню. 0
YA------v ---/---ot--a b- s---u-aty mo---b-----. Y_ k_____ b_ / k______ b_ s________ m___ b______ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b- s-a-u-a-y m-y- b-o-y-. ------------------------------------------------ YA khotiv by / khotila by skasuvaty moyu bronyu.
Vreau să schimb rezervarea mea. Я х--і--------от-л--би--ер-н-с-и-замов-енн--моєї -рон-. Я х____ б_ / х_____ б_ п________ з_________ м___ б_____ Я х-т-в б- / х-т-л- б- п-р-н-с-и з-м-в-е-н- м-є- б-о-і- ------------------------------------------------------- Я хотів би / хотіла би перенести замовлення моєї броні. 0
YA -h--iv by-/-kho-ila -y -----e-t----movl-n-y- mo-ei--bro--. Y_ k_____ b_ / k______ b_ p________ z__________ m____ b_____ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b- p-r-n-s-y z-m-v-e-n-a m-y-i- b-o-i- ------------------------------------------------------------- YA khotiv by / khotila by perenesty zamovlennya moyeï broni.
Când pleacă următorul avion spre Roma? Ко-и -ай---жчи- р-йс -о Р--у? К___ н_________ р___ д_ Р____ К-л- н-й-л-ж-и- р-й- д- Р-м-? ----------------------------- Коли найближчий рейс до Риму? 0
Ko-y n---bly-hchyy-----̆s----Ry-u? K___ n___________ r___ d_ R____ K-l- n-y-b-y-h-h-y- r-y-s d- R-m-? ---------------------------------- Koly nay̆blyzhchyy̆ rey̆s do Rymu?
Mai sunt două locuri libere? Є--- дв- в-л-н-х-місця? Є щ_ д__ в______ м_____ Є щ- д-а в-л-н-х м-с-я- ----------------------- Є ще два вільних місця? 0
Y--s-----d-a-vil-nyk----s-s--? Y_ s____ d__ v_______ m_______ Y- s-c-e d-a v-l-n-k- m-s-s-a- ------------------------------ YE shche dva vilʹnykh mistsya?
Nu, mai avem numai un loc liber. Ні----л------не-в----- -іс-е. Н__ є л___ о___ в_____ м_____ Н-, є л-ш- о-н- в-л-н- м-с-е- ----------------------------- Ні, є лише одне вільне місце. 0
N-- -- -ysh- -d-----l----m--tse. N__ y_ l____ o___ v_____ m______ N-, y- l-s-e o-n- v-l-n- m-s-s-. -------------------------------- Ni, ye lyshe odne vilʹne mistse.
Când aterizăm? Ко-и ми--р-з-м--є-ося? К___ м_ п_____________ К-л- м- п-и-е-л-є-о-я- ---------------------- Коли ми приземляємося? 0
Koly my --y-e-----e---y-? K___ m_ p________________ K-l- m- p-y-e-l-a-e-o-y-? ------------------------- Koly my pryzemlyayemosya?
Când ajungem? К--и ми --и-ув-є--? К___ м_ п__________ К-л- м- п-и-у-а-м-? ------------------- Коли ми прибуваємо? 0
K--- my p-y-u-a-e-o? K___ m_ p___________ K-l- m- p-y-u-a-e-o- -------------------- Koly my prybuvayemo?
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Ко-- їзд-ть-ав---у- ---е-----і-та? К___ ї_____ а______ в ц____ м_____ К-л- ї-д-т- а-т-б-с в ц-н-р м-с-а- ---------------------------------- Коли їздить автобус в центр міста? 0
Kol- --z-ytʹ ---obu--- ----tr-m-s--? K___ ï_____ a______ v t_____ m_____ K-l- i-z-y-ʹ a-t-b-s v t-e-t- m-s-a- ------------------------------------ Koly ïzdytʹ avtobus v tsentr mista?
Acesta este geamantanul dumneavoastră? Ц- Ваша ------? Ц_ В___ в______ Ц- В-ш- в-л-з-? --------------- Це Ваша валіза? 0
T-e V---- --liza? T__ V____ v______ T-e V-s-a v-l-z-? ----------------- Tse Vasha valiza?
Acesta este geanta dumneavoastră? Ц--В-ша сум--? Ц_ В___ с_____ Ц- В-ш- с-м-а- -------------- Це Ваша сумка? 0
T-e ---h- -u---? T__ V____ s_____ T-e V-s-a s-m-a- ---------------- Tse Vasha sumka?
Acesta este bagajul dumneavoastră? Це --ш б--аж? Ц_ В__ б_____ Ц- В-ш б-г-ж- ------------- Це Ваш багаж? 0
Ts- V-sh-b-ha-h? T__ V___ b______ T-e V-s- b-h-z-? ---------------- Tse Vash bahazh?
Cât bagaj pot lua cu mine? Як баг--- ба-----я-м--у--з-т-? Я_ б_____ б_____ я м___ в_____ Я- б-г-т- б-г-ж- я м-ж- в-я-и- ------------------------------ Як багато багажу я можу взяти? 0
Y-k--a-ato-b-ha-h---- moz-u -z--t-? Y__ b_____ b______ y_ m____ v______ Y-k b-h-t- b-h-z-u y- m-z-u v-y-t-? ----------------------------------- Yak bahato bahazhu ya mozhu vzyaty?
Douăzeci de kilograme. Д-а-ц-т--к-лог---. Д_______ к________ Д-а-ц-т- к-л-г-а-. ------------------ Двадцять кілограм. 0
Dv---sya-----l---am. D_________ k________ D-a-t-y-t- k-l-h-a-. -------------------- Dvadtsyatʹ kilohram.
Ce, numai douăzeci de kilograme? Що- -іл-ки -в--ц-ть-кі-ограм? Щ__ т_____ д_______ к________ Щ-, т-л-к- д-а-ц-т- к-л-г-а-? ----------------------------- Що, тільки двадцять кілограм? 0
S-c----t---ky -vadtsya-ʹ-kiloh--m? S_____ t_____ d_________ k________ S-c-o- t-l-k- d-a-t-y-t- k-l-h-a-? ---------------------------------- Shcho, tilʹky dvadtsyatʹ kilohram?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.