Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   uk В аеропорту

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [тридцять п’ять]

35 [trydtsyatʹ pʺyatʹ]

В аеропорту

[V aeroportu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Я-х-ті------ хо--л--б--з--р-н--ати-кви--к-до-А--н. Я хотів би / хотіла би забронювати квиток до Афін. Я х-т-в б- / х-т-л- б- з-б-о-ю-а-и к-и-о- д- А-і-. -------------------------------------------------- Я хотів би / хотіла би забронювати квиток до Афін. 0
Y- -----v--y-/ khotil- -----bro-yu-a-y-kv--ok-do-A-in. YA khotiv by / khotila by zabronyuvaty kvytok do Afin. Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b- z-b-o-y-v-t- k-y-o- d- A-i-. ------------------------------------------------------ YA khotiv by / khotila by zabronyuvaty kvytok do Afin.
Este un zbor direct? Ц- пря-и- ре-с? Це прямий рейс? Ц- п-я-и- р-й-? --------------- Це прямий рейс? 0
Tse --y------re-̆s? Tse pryamyy- rey-s? T-e p-y-m-y- r-y-s- ------------------- Tse pryamyy̆ rey̆s?
Vă rog un loc la geam, nefumători. Буд--л--к-- -і-це-бі-- -і---,-д-я--еку-ящи-. Будь-ласка, місце біля вікна, для некурящих. Б-д---а-к-, м-с-е б-л- в-к-а- д-я н-к-р-щ-х- -------------------------------------------- Будь-ласка, місце біля вікна, для некурящих. 0
Bud----sk-- m-stse-bi-ya---kn----ly- n-ku-yash--y-h. Budʹ-laska, mistse bilya vikna, dlya nekuryashchykh. B-d---a-k-, m-s-s- b-l-a v-k-a- d-y- n-k-r-a-h-h-k-. ---------------------------------------------------- Budʹ-laska, mistse bilya vikna, dlya nekuryashchykh.
Vreau să confirm rezervarea mea. Я хо--в--и-/ хот-ла----п-дт----ит--м----р-ню. Я хотів би / хотіла би підтвердити мою броню. Я х-т-в б- / х-т-л- б- п-д-в-р-и-и м-ю б-о-ю- --------------------------------------------- Я хотів би / хотіла би підтвердити мою броню. 0
YA -h-ti---y-----o-i-a-b- p-dt-e--y-y----- b--n--. YA khotiv by / khotila by pidtverdyty moyu bronyu. Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b- p-d-v-r-y-y m-y- b-o-y-. -------------------------------------------------- YA khotiv by / khotila by pidtverdyty moyu bronyu.
Vreau să anulez rezervarea mea. Я хо-і- ---/ -от--а-би ск-с--а-и--о- --он-. Я хотів би / хотіла би скасувати мою броню. Я х-т-в б- / х-т-л- б- с-а-у-а-и м-ю б-о-ю- ------------------------------------------- Я хотів би / хотіла би скасувати мою броню. 0
Y--kh--i- by - --ot-la-by -k---va---moyu --on--. YA khotiv by / khotila by skasuvaty moyu bronyu. Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b- s-a-u-a-y m-y- b-o-y-. ------------------------------------------------ YA khotiv by / khotila by skasuvaty moyu bronyu.
Vreau să schimb rezervarea mea. Я хо----б----х--іл- -и--е--не--- --мов---н---оєї бро-і. Я хотів би / хотіла би перенести замовлення моєї броні. Я х-т-в б- / х-т-л- б- п-р-н-с-и з-м-в-е-н- м-є- б-о-і- ------------------------------------------------------- Я хотів би / хотіла би перенести замовлення моєї броні. 0
Y- -h--iv -y-----otil-------re-esty--------n--a-mo-e---b----. YA khotiv by / khotila by perenesty zamovlennya moyei- broni. Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b- p-r-n-s-y z-m-v-e-n-a m-y-i- b-o-i- ------------------------------------------------------------- YA khotiv by / khotila by perenesty zamovlennya moyeï broni.
Când pleacă următorul avion spre Roma? К-л- на-ближчий ---- до ----? Коли найближчий рейс до Риму? К-л- н-й-л-ж-и- р-й- д- Р-м-? ----------------------------- Коли найближчий рейс до Риму? 0
Ko-y-n-y-b-y-h----̆ r-y----o-Ry--? Koly nay-blyzhchyy- rey-s do Rymu? K-l- n-y-b-y-h-h-y- r-y-s d- R-m-? ---------------------------------- Koly nay̆blyzhchyy̆ rey̆s do Rymu?
Mai sunt două locuri libere? Є -- -в--в--ь--х місц-? Є ще два вільних місця? Є щ- д-а в-л-н-х м-с-я- ----------------------- Є ще два вільних місця? 0
Y--sh-he-d-a v-l--ykh -i-ts--? YE shche dva vilʹnykh mistsya? Y- s-c-e d-a v-l-n-k- m-s-s-a- ------------------------------ YE shche dva vilʹnykh mistsya?
Nu, mai avem numai un loc liber. Ні--є ли-е-одне--іл--е -----. Ні, є лише одне вільне місце. Н-, є л-ш- о-н- в-л-н- м-с-е- ----------------------------- Ні, є лише одне вільне місце. 0
Ni--y- ly--- o-ne-vil--e-m-s---. Ni, ye lyshe odne vilʹne mistse. N-, y- l-s-e o-n- v-l-n- m-s-s-. -------------------------------- Ni, ye lyshe odne vilʹne mistse.
Când aterizăm? К----м- п-и---л----с-? Коли ми приземляємося? К-л- м- п-и-е-л-є-о-я- ---------------------- Коли ми приземляємося? 0
Kol- -----yz--l-a--m-sya? Koly my pryzemlyayemosya? K-l- m- p-y-e-l-a-e-o-y-? ------------------------- Koly my pryzemlyayemosya?
Când ajungem? Ко-- м- -----ва--о? Коли ми прибуваємо? К-л- м- п-и-у-а-м-? ------------------- Коли ми прибуваємо? 0
K--- my-p--bu-a--m-? Koly my prybuvayemo? K-l- m- p-y-u-a-e-o- -------------------- Koly my prybuvayemo?
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? К--и-їзди---авт-бус ----нтр м----? Коли їздить автобус в центр міста? К-л- ї-д-т- а-т-б-с в ц-н-р м-с-а- ---------------------------------- Коли їздить автобус в центр міста? 0
K--y--̈z--tʹ-----bus - -se-t------a? Koly i-zdytʹ avtobus v tsentr mista? K-l- i-z-y-ʹ a-t-b-s v t-e-t- m-s-a- ------------------------------------ Koly ïzdytʹ avtobus v tsentr mista?
Acesta este geamantanul dumneavoastră? Це-Ваш--в--і-а? Це Ваша валіза? Ц- В-ш- в-л-з-? --------------- Це Ваша валіза? 0
T-e---sh---al-za? Tse Vasha valiza? T-e V-s-a v-l-z-? ----------------- Tse Vasha valiza?
Acesta este geanta dumneavoastră? Ц- --ша -умк-? Це Ваша сумка? Ц- В-ш- с-м-а- -------------- Це Ваша сумка? 0
Tse ---------ka? Tse Vasha sumka? T-e V-s-a s-m-a- ---------------- Tse Vasha sumka?
Acesta este bagajul dumneavoastră? Це-Ва--баг-ж? Це Ваш багаж? Ц- В-ш б-г-ж- ------------- Це Ваш багаж? 0
T---V--------z-? Tse Vash bahazh? T-e V-s- b-h-z-? ---------------- Tse Vash bahazh?
Cât bagaj pot lua cu mine? Як ба-а-о--а--жу - -ож--вз---? Як багато багажу я можу взяти? Я- б-г-т- б-г-ж- я м-ж- в-я-и- ------------------------------ Як багато багажу я можу взяти? 0
Y-k-ba---- -a-azh---a--o--u--z----? Yak bahato bahazhu ya mozhu vzyaty? Y-k b-h-t- b-h-z-u y- m-z-u v-y-t-? ----------------------------------- Yak bahato bahazhu ya mozhu vzyaty?
Douăzeci de kilograme. Два----------г--м. Двадцять кілограм. Д-а-ц-т- к-л-г-а-. ------------------ Двадцять кілограм. 0
D--d---a-ʹ---lohr--. Dvadtsyatʹ kilohram. D-a-t-y-t- k-l-h-a-. -------------------- Dvadtsyatʹ kilohram.
Ce, numai douăzeci de kilograme? Що- ті------в-дц----к---г-ам? Що, тільки двадцять кілограм? Щ-, т-л-к- д-а-ц-т- к-л-г-а-? ----------------------------- Що, тільки двадцять кілограм? 0
Shc-o- ti-ʹk--dvad-----ʹ-k-lo--am? Shcho, tilʹky dvadtsyatʹ kilohram? S-c-o- t-l-k- d-a-t-y-t- k-l-h-a-? ---------------------------------- Shcho, tilʹky dvadtsyatʹ kilohram?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.