Dicționar de expresii

ro În bucătărie   »   uk На кухні

19 [nouăsprezece]

În bucătărie

În bucătărie

19 [дев’ятнадцять]

19 [devʺyatnadtsyatʹ]

На кухні

[Na kukhni]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Ai o bucătărie nouă? Ти-ма---н-ву кухню? Ти маєш нову кухню? Т- м-є- н-в- к-х-ю- ------------------- Ти маєш нову кухню? 0
Ty----e---n-vu-ku-----? Ty mayesh novu kukhnyu? T- m-y-s- n-v- k-k-n-u- ----------------------- Ty mayesh novu kukhnyu?
Ce vrei să găteşti astăzi? Що ----о--ш---р-т----огод--? Що ти хочеш варити сьогодні? Щ- т- х-ч-ш в-р-т- с-о-о-н-? ---------------------------- Що ти хочеш варити сьогодні? 0
Shc----y--ho-he-- -----y-s-oho---? Shcho ty khochesh varyty sʹohodni? S-c-o t- k-o-h-s- v-r-t- s-o-o-n-? ---------------------------------- Shcho ty khochesh varyty sʹohodni?
Găteşti electric sau cu gaz? Ти -ариш-на елек--и---ч--на-га-і? Ти вариш на електриці чи на газі? Т- в-р-ш н- е-е-т-и-і ч- н- г-з-? --------------------------------- Ти вариш на електриці чи на газі? 0
T- var-s--na----kt--ts- c-y na-h--i? Ty varysh na elektrytsi chy na hazi? T- v-r-s- n- e-e-t-y-s- c-y n- h-z-? ------------------------------------ Ty varysh na elektrytsi chy na hazi?
Să tai cepele? Ч--пови--н-/-по-и----я--із-----и-у--? Чи повинен / повинна я різати цибулю? Ч- п-в-н-н / п-в-н-а я р-з-т- ц-б-л-? ------------------------------------- Чи повинен / повинна я різати цибулю? 0
Ch--pov---n /-pov--n-----r-------s-b--yu? Chy povynen / povynna ya rizaty tsybulyu? C-y p-v-n-n / p-v-n-a y- r-z-t- t-y-u-y-? ----------------------------------------- Chy povynen / povynna ya rizaty tsybulyu?
Să curăţ cartofii? Чи по-ин-н /--овинн----чи-т-ти--ар---лю? Чи повинен / повинна я чистити картоплю? Ч- п-в-н-н / п-в-н-а я ч-с-и-и к-р-о-л-? ---------------------------------------- Чи повинен / повинна я чистити картоплю? 0
Ch- po-y-en - ---ynna ya-c-y---t-------p-y-? Chy povynen / povynna ya chystyty kartoplyu? C-y p-v-n-n / p-v-n-a y- c-y-t-t- k-r-o-l-u- -------------------------------------------- Chy povynen / povynna ya chystyty kartoplyu?
Să spăl salata? Чи --ви--н / п---нна я----- ---а-? Чи повинен / повинна я мити салат? Ч- п-в-н-н / п-в-н-а я м-т- с-л-т- ---------------------------------- Чи повинен / повинна я мити салат? 0
Chy -o--------po-ynna y- my-y---l-t? Chy povynen / povynna ya myty salat? C-y p-v-n-n / p-v-n-a y- m-t- s-l-t- ------------------------------------ Chy povynen / povynna ya myty salat?
Unde sunt paharele? Де с-лянки? Де склянки? Д- с-л-н-и- ----------- Де склянки? 0
D--s-ly----? De sklyanky? D- s-l-a-k-? ------------ De sklyanky?
Unde sunt vasele? Д- по-у-? Де посуд? Д- п-с-д- --------- Де посуд? 0
D- ---u-? De posud? D- p-s-d- --------- De posud?
Unde sunt tacâmurile? Де----ло-- -ри--ри? Де столові прибори? Д- с-о-о-і п-и-о-и- ------------------- Де столові прибори? 0
De-s---ov------o-y? De stolovi prybory? D- s-o-o-i p-y-o-y- ------------------- De stolovi prybory?
Ai un desfăcător de conserve? Чи -а-- -и ві-кри--ч-дл----нсер-? Чи маєш ти відкривач для консерв? Ч- м-є- т- в-д-р-в-ч д-я к-н-е-в- --------------------------------- Чи маєш ти відкривач для консерв? 0
C-y-m-ye-h t--v-------ch -ly- -on-e--? Chy mayesh ty vidkryvach dlya konserv? C-y m-y-s- t- v-d-r-v-c- d-y- k-n-e-v- -------------------------------------- Chy mayesh ty vidkryvach dlya konserv?
Ai un desfăcător de sticle? Чи-м--- ти--л-ч д---ві-----а--я -----к? Чи маєш ти ключ для відкривання пляшок? Ч- м-є- т- к-ю- д-я в-д-р-в-н-я п-я-о-? --------------------------------------- Чи маєш ти ключ для відкривання пляшок? 0
Chy--a---- ty-k-y-ch-d--a--idkr--a---a-p--as---? Chy mayesh ty klyuch dlya vidkryvannya plyashok? C-y m-y-s- t- k-y-c- d-y- v-d-r-v-n-y- p-y-s-o-? ------------------------------------------------ Chy mayesh ty klyuch dlya vidkryvannya plyashok?
Ai un tirbuşon? Чи ------и-ш---о-? Чи маєш ти штопор? Ч- м-є- т- ш-о-о-? ------------------ Чи маєш ти штопор? 0
Ch- -a-esh ty-s--opo-? Chy mayesh ty shtopor? C-y m-y-s- t- s-t-p-r- ---------------------- Chy mayesh ty shtopor?
Găteşti supa în această oală? Ч--ва-иш -- --п в-ц-- каст-у-і? Чи вариш ти суп в цій каструлі? Ч- в-р-ш т- с-п в ц-й к-с-р-л-? ------------------------------- Чи вариш ти суп в цій каструлі? 0
Chy ----s- ---s------si------tru-i? Chy varysh ty sup v tsiy- kastruli? C-y v-r-s- t- s-p v t-i-̆ k-s-r-l-? ----------------------------------- Chy varysh ty sup v tsiy̆ kastruli?
Prăjeşti peştele în această tigaie? Ч---м-ж---т- риб--н- --й-с-о-о---і? Чи смажиш ти рибу на цій сковороді? Ч- с-а-и- т- р-б- н- ц-й с-о-о-о-і- ----------------------------------- Чи смажиш ти рибу на цій сковороді? 0
Chy-sma---s---- ryb---a ----- ---v--o--? Chy smazhysh ty rybu na tsiy- skovorodi? C-y s-a-h-s- t- r-b- n- t-i-̆ s-o-o-o-i- ---------------------------------------- Chy smazhysh ty rybu na tsiy̆ skovorodi?
Prăjeşti legumele pe acest gril? Чи п-д-м-ж--ш-ти---оч- на -ешіт-і? Чи підсмажуєш ти овочі на решітці? Ч- п-д-м-ж-є- т- о-о-і н- р-ш-т-і- ---------------------------------- Чи підсмажуєш ти овочі на решітці? 0
Chy-----ma-hu--sh t--ovoc-i na-resh---s-? Chy pidsmazhuyesh ty ovochi na reshittsi? C-y p-d-m-z-u-e-h t- o-o-h- n- r-s-i-t-i- ----------------------------------------- Chy pidsmazhuyesh ty ovochi na reshittsi?
Eu pun masa. Я--ак--ва----і-. Я накриваю стіл. Я н-к-и-а- с-і-. ---------------- Я накриваю стіл. 0
Y- na-r------st-l. YA nakryvayu stil. Y- n-k-y-a-u s-i-. ------------------ YA nakryvayu stil.
Aici sunt cuţitele, furculiţele şi lingurile. О----ож-- в-де-ки-- ложк-. Ось ножі, виделки і ложки. О-ь н-ж-, в-д-л-и і л-ж-и- -------------------------- Ось ножі, виделки і ложки. 0
Os- --z--, v--e-ky --lozh--. Osʹ nozhi, vydelky i lozhky. O-ʹ n-z-i- v-d-l-y i l-z-k-. ---------------------------- Osʹ nozhi, vydelky i lozhky.
Aici sunt paharele, farfuriile şi şerveţelele. О-ь -кл--ки- -а-ілки - се-в---и. Ось склянки, тарілки і серветки. О-ь с-л-н-и- т-р-л-и і с-р-е-к-. -------------------------------- Ось склянки, тарілки і серветки. 0
Osʹ--kly---y,-----lky-i -e-v-t--. Osʹ sklyanky, tarilky i servetky. O-ʹ s-l-a-k-, t-r-l-y i s-r-e-k-. --------------------------------- Osʹ sklyanky, tarilky i servetky.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi tipurile de memorie

Dacă cineva nu face progrese prea mari în timpul învăţării, probabil nu a ales metodele bune. Acest lucru înseamnă că modul de învăţare nu corespunde tipului său de memorie. În general distingem patru tipuri de memorie. Aceste tipuri de memorie sunt asociate organelor senzoriale. Există memorie auditivă, vizuală, comunicativă şi kinestezică. Cei cu memorie de tip auditiv, reţin mai bine ceea ce aud. De exemplu, îşi aduc foarte bine aminte melodiile. În momentul învăţării, îşi citesc lor înşişi şi învaţă vocabularul cu voce tare. Acest tip de persoane vorbesc adesea cu ei înşişi. CD-urile sau conferinţele sunt foarte utile în acest sens. Tipul vizual reţine mai bine ceea ce vede. În acest caz, lectura informaţiilor este importantă. În momentul învăţării, ia multe notiţe. De asemenea, preferă să înveţe prin imagini, tabele, fişe. Acest tip citeşte mult şi visează foarte mult chiar şi în culori. Un mediu plăcut este locul unde învaţă cel mai bine. Cei cu memorie c omunicativă, preferă conversaţiile şi discuţiile. Au nevoie de interacţiune, de dialog cu ceilalţi. La cursuri, pun multe întrebări şi le place să înveţe în cadrul unui grup. Cei cu memorie de tip kinestezică, învaţă prin mişcare. Aceştia preferă metoda ‘learning by doing’, doresc să încerce totul. Atunci când învaţă, ei sunt activi fizic sau mestecă gumă. Nu le place teoria, ci experienţele. Ce este important de ştiut este că aproape toată lumea este o combinaţie a acestor tipuri diferite. Nu există persoană care să reprezinte un singur tip. Iată de ce învăţăm mai bine atunci când toate organele noastre senzoriale sunt implicate. Atunci, creierul nostru se activează pe mai multe nivele şi înregistrează mai bine conţinutul nou. Ascultaţi, citiţi şi discutaţi despre vocabular! Iar apoi, faceţi sport!
Știați?
Indoneziana este vorbită de mai mult de 160 de milioane de oameni. Este limba nativă a aproape 30 de milioane, doar. Asta se întâmplă deoarece aproape 500 de grupuri etnice diferite trăiesc în Indonesia. Aceste grupuri vorbesc 250 de limbi diferite care se despart, la rândul lor, în mai multe dialecte. O varietate lingvistică ca aceasta poate duce în mod natural la multe probleme. Astăzi, Indonezia a implementat o limbă standardizată la nivel național. Aceasta este cea predată în fiecare școală, suplimentar față de cea nativă. Indoneziana este considerată că aparține grupului de limbi austroneziene. Este foarte apropiată de malaieziană, atât de apropiată încât cele două limbi sunt considerate aproape identice. Sunt multe avantaje ale învățării limbii indoneziene. Regulile gramaticale nu sunt atât de complicate. Ortografia nu este foarte dificilă. Pronunția se poate baza pe forma scrisă. Multe cuvinte indoneziene provin din alte limbi, care fac ca limba să poate fi învățată cu ușurință. Iar indoneziana va deveni în curând una din cele mai importante limbi din lume!