Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   uk Покупки

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [п’ятдесят чотири]

54 [pʺyatdesyat chotyry]

Покупки

[Pokupky]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. Я --ті- б- / х-ті-а б-купити--о-ару-ок. Я хотів би / хотіла б купити подарунок. Я х-т-в б- / х-т-л- б к-п-т- п-д-р-н-к- --------------------------------------- Я хотів би / хотіла б купити подарунок. 0
Y--k----v -y --k-otil- b k-pyty -od---nok. YA khotiv by / khotila b kupyty podarunok. Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b k-p-t- p-d-r-n-k- ------------------------------------------ YA khotiv by / khotila b kupyty podarunok.
Dar nimic prea scump. А----е-д--е--ороги-. Але не дуже дорогий. А-е н- д-ж- д-р-г-й- -------------------- Але не дуже дорогий. 0
Al---- ---h--do--h--̆. Ale ne duzhe dorohyy-. A-e n- d-z-e d-r-h-y-. ---------------------- Ale ne duzhe dorohyy̆.
Poate o geantă? М-ж-ив- -у---? Можливо сумку? М-ж-и-о с-м-у- -------------- Можливо сумку? 0
Mozhlyvo -u---? Mozhlyvo sumku? M-z-l-v- s-m-u- --------------- Mozhlyvo sumku?
Ce culoare doriţi? Я---- ----ор--Ви б---тіли? Якого кольору Ви б хотіли? Я-о-о к-л-о-у В- б х-т-л-? -------------------------- Якого кольору Ви б хотіли? 0
Yak-h--kol-oru Vy b kho-i--? Yakoho kolʹoru Vy b khotily? Y-k-h- k-l-o-u V- b k-o-i-y- ---------------------------- Yakoho kolʹoru Vy b khotily?
Negru, maro sau alb? Чор-------о---нев--- ч- біл-го? Чорного, коричневого чи білого? Ч-р-о-о- к-р-ч-е-о-о ч- б-л-г-? ------------------------------- Чорного, коричневого чи білого? 0
C-----h-, k-r-ch-e--ho --- bi-o--? Chornoho, korychnevoho chy biloho? C-o-n-h-, k-r-c-n-v-h- c-y b-l-h-? ---------------------------------- Chornoho, korychnevoho chy biloho?
Una mare sau una mică? В-л-ку-чи-м-----ку? Велику чи маленьку? В-л-к- ч- м-л-н-к-? ------------------- Велику чи маленьку? 0
V-ly---ch--mal---k-? Velyku chy malenʹku? V-l-k- c-y m-l-n-k-? -------------------- Velyku chy malenʹku?
Pot s-o văd pe aceasta? Ч- мо-у - -- -ю-г--н--и? Чи можу я на цю глянути? Ч- м-ж- я н- ц- г-я-у-и- ------------------------ Чи можу я на цю глянути? 0
Ch--------y--n- t------y---t-? Chy mozhu ya na tsyu hlyanuty? C-y m-z-u y- n- t-y- h-y-n-t-? ------------------------------ Chy mozhu ya na tsyu hlyanuty?
Este din piele? В--- -кіряна? Вона шкіряна? В-н- ш-і-я-а- ------------- Вона шкіряна? 0
V--a-s-k-r-an-? Vona shkiryana? V-n- s-k-r-a-a- --------------- Vona shkiryana?
Sau este din material sintetic? Ч- в-на ---штуч-ог--мате-і---? Чи вона зі штучного матеріалу? Ч- в-н- з- ш-у-н-г- м-т-р-а-у- ------------------------------ Чи вона зі штучного матеріалу? 0
Chy----a -i --tuchnoh- ----ri---? Chy vona zi shtuchnoho materialu? C-y v-n- z- s-t-c-n-h- m-t-r-a-u- --------------------------------- Chy vona zi shtuchnoho materialu?
Din piele, normal. З- шкіри--зв-ча-но. Зі шкіри, звичайно. З- ш-і-и- з-и-а-н-. ------------------- Зі шкіри, звичайно. 0
Z--sh--r-, -vy-ha--n-. Zi shkiry, zvychay-no. Z- s-k-r-, z-y-h-y-n-. ---------------------- Zi shkiry, zvychay̆no.
Este o calitate deosebit de bună. Ц---у---х---ш- -кіст-. Це дуже хороша якість. Ц- д-ж- х-р-ш- я-і-т-. ---------------------- Це дуже хороша якість. 0
T-e duzh--k-or---- ------ʹ. Tse duzhe khorosha yakistʹ. T-e d-z-e k-o-o-h- y-k-s-ʹ- --------------------------- Tse duzhe khorosha yakistʹ.
Şi geanta chiar merită preţul. І с---- ді-с-- зо--і---е ---о--. І сумка дійсно зовсім не дорога. І с-м-а д-й-н- з-в-і- н- д-р-г-. -------------------------------- І сумка дійсно зовсім не дорога. 0
I -u--a-diy̆-no-z-vs-m -- d-ro-a. I sumka diy-sno zovsim ne doroha. I s-m-a d-y-s-o z-v-i- n- d-r-h-. --------------------------------- I sumka diy̆sno zovsim ne doroha.
Aceea îmi place. Ця----і-по--б--ться. Ця мені подобається. Ц- м-н- п-д-б-є-ь-я- -------------------- Ця мені подобається. 0
T----me-i---d--aye--s-a. Tsya meni podobayetʹsya. T-y- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ------------------------ Tsya meni podobayetʹsya.
Pe aceea o iau. Я ц--ві--м-. Я цю візьму. Я ц- в-з-м-. ------------ Я цю візьму. 0
Y- tsy- ------. YA tsyu vizʹmu. Y- t-y- v-z-m-. --------------- YA tsyu vizʹmu.
O pot eventual schimba? Чи-м-ж- ---- ---іня--? Чи можу я цю обміняти? Ч- м-ж- я ц- о-м-н-т-? ---------------------- Чи можу я цю обміняти? 0
Chy--ozh--ya ts-u-o---ny-ty? Chy mozhu ya tsyu obminyaty? C-y m-z-u y- t-y- o-m-n-a-y- ---------------------------- Chy mozhu ya tsyu obminyaty?
Bineînţeles. Зв--ай--. Звичайно. З-и-а-н-. --------- Звичайно. 0
Z----a----. Zvychay-no. Z-y-h-y-n-. ----------- Zvychay̆no.
O împachetăm pentru cadou. М- за----є-о ї- -- п-д----ок. Ми запакуємо її як подарунок. М- з-п-к-є-о ї- я- п-д-р-н-к- ----------------------------- Ми запакуємо її як подарунок. 0
My za----ye-- -̈i- -a-----ar---k. My zapakuyemo i-i- yak podarunok. M- z-p-k-y-m- i-i- y-k p-d-r-n-k- --------------------------------- My zapakuyemo ïï yak podarunok.
Dincolo este casieria. Ка-а-та-. Каса там. К-с- т-м- --------- Каса там. 0
Kasa --m. Kasa tam. K-s- t-m- --------- Kasa tam.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...