Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   uk Коротка розмова 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [двадцять два]

22 [dvadtsyatʹ dva]

Коротка розмова 3

[Korotka rozmova 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Fumaţi? Ви---л-те? Ви палите? В- п-л-т-? ---------- Ви палите? 0
Vy-palyte? Vy palyte? V- p-l-t-? ---------- Vy palyte?
Înainte da. Раніш--т-к. Раніше так. Р-н-ш- т-к- ----------- Раніше так. 0
Ra-i--e-ta-. Ranishe tak. R-n-s-e t-k- ------------ Ranishe tak.
Dar acum nu mai fumez. Ал- -е----я бі-ь-- -- ----. Але тепер я більше не палю. А-е т-п-р я б-л-ш- н- п-л-. --------------------------- Але тепер я більше не палю. 0
A-----p-- ---bilʹshe n- --ly-. Ale teper ya bilʹshe ne palyu. A-e t-p-r y- b-l-s-e n- p-l-u- ------------------------------ Ale teper ya bilʹshe ne palyu.
Vă deranjează, dacă fumez? Чи за--жа---ам, -о-и я---лю? Чи заважає Вам, коли я палю? Ч- з-в-ж-є В-м- к-л- я п-л-? ---------------------------- Чи заважає Вам, коли я палю? 0
C-y -avazha-- Vam,-k-ly -a----y-? Chy zavazhaye Vam, koly ya palyu? C-y z-v-z-a-e V-m- k-l- y- p-l-u- --------------------------------- Chy zavazhaye Vam, koly ya palyu?
Nu, absolut deloc. Ні-------м-н-. Ні, зовсім ні. Н-, з-в-і- н-. -------------- Ні, зовсім ні. 0
N-, -ov--- --. Ni, zovsim ni. N-, z-v-i- n-. -------------- Ni, zovsim ni.
Asta nu mă deranjează. Ц- ---- -- -а-аж-є. Це мені не заважає. Ц- м-н- н- з-в-ж-є- ------------------- Це мені не заважає. 0
Tse men---- zava-h-y-. Tse meni ne zavazhaye. T-e m-n- n- z-v-z-a-e- ---------------------- Tse meni ne zavazhaye.
Beţi ceva? В- -----п-єт-? Ви щось п’єте? В- щ-с- п-є-е- -------------- Ви щось п’єте? 0
V-----h--ʹ-pʺy--e? Vy shchosʹ pʺyete? V- s-c-o-ʹ p-y-t-? ------------------ Vy shchosʹ pʺyete?
Un coniac? К-нь--? Коньяк? К-н-я-? ------- Коньяк? 0
Ko-ʹ-a-? Konʹyak? K-n-y-k- -------- Konʹyak?
Nu, mai bine o bere. Н-,--р--- -и--. Ні, краще пиво. Н-, к-а-е п-в-. --------------- Ні, краще пиво. 0
N-,----shc-e-py-o. Ni, krashche pyvo. N-, k-a-h-h- p-v-. ------------------ Ni, krashche pyvo.
Călătoriţi mult? Ви ---ато -о---о--єт-? Ви багато подорожуєте? В- б-г-т- п-д-р-ж-є-е- ---------------------- Ви багато подорожуєте? 0
Vy b-h----p--o-ozh-y---? Vy bahato podorozhuyete? V- b-h-t- p-d-r-z-u-e-e- ------------------------ Vy bahato podorozhuyete?
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Т-к, -ере---н- ц-----о-----ї-д-и. Так, переважно це ділові поїздки. Т-к- п-р-в-ж-о ц- д-л-в- п-ї-д-и- --------------------------------- Так, переважно це ділові поїздки. 0
Ta-, ---eva--n- --e----ovi-po--zdky. Tak, perevazhno tse dilovi poi-zdky. T-k- p-r-v-z-n- t-e d-l-v- p-i-z-k-. ------------------------------------ Tak, perevazhno tse dilovi poïzdky.
Dar acum ne facem aici concediul. А----е--р----ту- - в-д-у-тці Але тепер ми тут у відпустці А-е т-п-р м- т-т у в-д-у-т-і ---------------------------- Але тепер ми тут у відпустці 0
Ale t--er -- --t-u v-----tt-i Ale teper my tut u vidpusttsi A-e t-p-r m- t-t u v-d-u-t-s- ----------------------------- Ale teper my tut u vidpusttsi
Ce căldură! Як--спе-а! Яка спека! Я-а с-е-а- ---------- Яка спека! 0
Ya---s-e--! Yaka speka! Y-k- s-e-a- ----------- Yaka speka!
Da, astăzi este chiar foarte cald. Т-к- с-о--дні ді--но---еко-н-. Так, сьогодні дійсно спекотно. Т-к- с-о-о-н- д-й-н- с-е-о-н-. ------------------------------ Так, сьогодні дійсно спекотно. 0
T-k, --o-odni-di--s-- sp-kot--. Tak, sʹohodni diy-sno spekotno. T-k- s-o-o-n- d-y-s-o s-e-o-n-. ------------------------------- Tak, sʹohodni diy̆sno spekotno.
Să mergem pe balcon. Хо------а б-л--н. Ходімо на балкон. Х-д-м- н- б-л-о-. ----------------- Ходімо на балкон. 0
Kh--im--n---alko-. Khodimo na balkon. K-o-i-o n- b-l-o-. ------------------ Khodimo na balkon.
Mâine facem aici o petrecere. Зав-р---у- буд--ве-і-ка. Завтра тут буде вечірка. З-в-р- т-т б-д- в-ч-р-а- ------------------------ Завтра тут буде вечірка. 0
Zavt-- tut b-----ec-irk-. Zavtra tut bude vechirka. Z-v-r- t-t b-d- v-c-i-k-. ------------------------- Zavtra tut bude vechirka.
Veniţi şi dumneavoastră? Ви--а--ж -р-й-ет-? Ви також прийдете? В- т-к-ж п-и-д-т-? ------------------ Ви також прийдете? 0
V- tako-- ---y̆-ete? Vy takozh pryy-dete? V- t-k-z- p-y-̆-e-e- -------------------- Vy takozh pryy̆dete?
Da, şi noi suntem invitaţi. Т-к, ми-та-ож зап--ш-ні. Так, ми також запрошені. Т-к- м- т-к-ж з-п-о-е-і- ------------------------ Так, ми також запрошені. 0
Ta-- my-t--ozh --p-os-e-i. Tak, my takozh zaprosheni. T-k- m- t-k-z- z-p-o-h-n-. -------------------------- Tak, my takozh zaprosheni.

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!