Dicționar de expresii

ro Propoziţii secundare cu că 1   »   uk Складнопідрядні речення із що 1

91 [nouăzeci şi unu]

Propoziţii secundare cu că 1

Propoziţii secundare cu că 1

91 [дев’яносто один]

91 [devʺyanosto odyn]

Складнопідрядні речення із що 1

[Skladnopidryadni rechennya iz shcho 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Vremea va fi probabil mâine mai bună. П--о---б-де можл-во к-а-о---автра. Погода буде можливо кращою завтра. П-г-д- б-д- м-ж-и-о к-а-о- з-в-р-. ---------------------------------- Погода буде можливо кращою завтра. 0
Poho-a ---e m--hlyvo---ash----u-z---ra. Pohoda bude mozhlyvo krashchoyu zavtra. P-h-d- b-d- m-z-l-v- k-a-h-h-y- z-v-r-. --------------------------------------- Pohoda bude mozhlyvo krashchoyu zavtra.
De unde ştiţi asta? Звідк- ---це-зна---? Звідки Ви це знаєте? З-і-к- В- ц- з-а-т-? -------------------- Звідки Ви це знаєте? 0
Zv---y--y t-e-zn-----? Zvidky Vy tse znayete? Z-i-k- V- t-e z-a-e-e- ---------------------- Zvidky Vy tse znayete?
Sper că va fi mai bine. Я-сп--ів---я--щ--во-- ---е---а--ю. Я сподіваюся, що вона буде кращою. Я с-о-і-а-с-, щ- в-н- б-д- к-а-о-. ---------------------------------- Я сподіваюся, що вона буде кращою. 0
Y--spo--vayus----s--ho --n--b--e--r-s--h-y-. YA spodivayusya, shcho vona bude krashchoyu. Y- s-o-i-a-u-y-, s-c-o v-n- b-d- k-a-h-h-y-. -------------------------------------------- YA spodivayusya, shcho vona bude krashchoyu.
Vine sigur. Він---пе------ий--. Він напевно прийде. В-н н-п-в-о п-и-д-. ------------------- Він напевно прийде. 0
Vin n--e--- pry-̆--. Vin napevno pryy-de. V-n n-p-v-o p-y-̆-e- -------------------- Vin napevno pryy̆de.
Este sigur? Це п-в-е? Це певне? Ц- п-в-е- --------- Це певне? 0
T-- -e---? Tse pevne? T-e p-v-e- ---------- Tse pevne?
Ştiu că vine. Я зна-- -о ----п-и--е. Я знаю, що він прийде. Я з-а-, щ- в-н п-и-д-. ---------------------- Я знаю, що він прийде. 0
Y--z---u---hch---i--pr-y̆de. YA znayu, shcho vin pryy-de. Y- z-a-u- s-c-o v-n p-y-̆-e- ---------------------------- YA znayu, shcho vin pryy̆de.
Sigur sună. В-н--а---но з--ел--о--є. Він напевно зателефонує. В-н н-п-в-о з-т-л-ф-н-є- ------------------------ Він напевно зателефонує. 0
V-n-n------ zat-le---u-e. Vin napevno zatelefonuye. V-n n-p-v-o z-t-l-f-n-y-. ------------------------- Vin napevno zatelefonuye.
Adevărat? Ді--н-? Дійсно? Д-й-н-? ------- Дійсно? 0
D-y--no? Diy-sno? D-y-s-o- -------- Diy̆sno?
Cred că el sună. Я-в-рю, що --н-зател-фонує. Я вірю, що він зателефонує. Я в-р-, щ- в-н з-т-л-ф-н-є- --------------------------- Я вірю, що він зателефонує. 0
Y----ryu,-s---o v-- za---ef-nu-e. YA viryu, shcho vin zatelefonuye. Y- v-r-u- s-c-o v-n z-t-l-f-n-y-. --------------------------------- YA viryu, shcho vin zatelefonuye.
Vinul este cu siguranţă vechi. В--о на--в-----аре. Вино напевно старе. В-н- н-п-в-о с-а-е- ------------------- Вино напевно старе. 0
V-no nap-v-o s---e. Vyno napevno stare. V-n- n-p-v-o s-a-e- ------------------- Vyno napevno stare.
Ştiţi asta exact? Ч- -н------и це-напевне? Чи знаєте Ви це напевне? Ч- з-а-т- В- ц- н-п-в-е- ------------------------ Чи знаєте Ви це напевне? 0
Chy---aye---V- tse-n------? Chy znayete Vy tse napevne? C-y z-a-e-e V- t-e n-p-v-e- --------------------------- Chy znayete Vy tse napevne?
Bănuiesc că este vechi. Я-пр-п-ска-,-щ--вон--ст-р-. Я припускаю, що воно старе. Я п-и-у-к-ю- щ- в-н- с-а-е- --------------------------- Я припускаю, що воно старе. 0
YA--r-----a-u, shcho -ono----r-. YA prypuskayu, shcho vono stare. Y- p-y-u-k-y-, s-c-o v-n- s-a-e- -------------------------------- YA prypuskayu, shcho vono stare.
Şeful nostru arată bine. Н----е--добр- в-гляда-. Наш шеф добре виглядає. Н-ш ш-ф д-б-е в-г-я-а-. ----------------------- Наш шеф добре виглядає. 0
Nash-s--f-dob-e v-hl-a---e. Nash shef dobre vyhlyadaye. N-s- s-e- d-b-e v-h-y-d-y-. --------------------------- Nash shef dobre vyhlyadaye.
Credeţi? Ви----ж-є-е? Ви вважаєте? В- в-а-а-т-? ------------ Ви вважаєте? 0
Vy-vv--h-y--e? Vy vvazhayete? V- v-a-h-y-t-? -------------- Vy vvazhayete?
Cred că arată chiar foarte bine. Я -ва--ю,----він ви-ля--- -а-іть ---- доб-е. Я вважаю, що він виглядає навіть дуже добре. Я в-а-а-, щ- в-н в-г-я-а- н-в-т- д-ж- д-б-е- -------------------------------------------- Я вважаю, що він виглядає навіть дуже добре. 0
Y-----zh---- -h----v-n-v--lyad-y---avi-ʹ-duzhe--obr-. YA vvazhayu, shcho vin vyhlyadaye navitʹ duzhe dobre. Y- v-a-h-y-, s-c-o v-n v-h-y-d-y- n-v-t- d-z-e d-b-e- ----------------------------------------------------- YA vvazhayu, shcho vin vyhlyadaye navitʹ duzhe dobre.
Şeful are precis o prietenă. Шеф н-п-вно м-є-подр---. Шеф напевно має подругу. Ш-ф н-п-в-о м-є п-д-у-у- ------------------------ Шеф напевно має подругу. 0
S--f----ev-- -aye-podruh-. Shef napevno maye podruhu. S-e- n-p-v-o m-y- p-d-u-u- -------------------------- Shef napevno maye podruhu.
Credeţi cu adevărat? Ви-ді-----т-к-в-а-а--е? Ви дійсно так вважаєте? В- д-й-н- т-к в-а-а-т-? ----------------------- Ви дійсно так вважаєте? 0
Vy--i-̆-n- ta--v-az-aye-e? Vy diy-sno tak vvazhayete? V- d-y-s-o t-k v-a-h-y-t-? -------------------------- Vy diy̆sno tak vvazhayete?
Este foarte posibil să aibă o prietenă. Ціл-о- --жлив-,--о--і- має-п------. Цілком можливо, що він має подругу. Ц-л-о- м-ж-и-о- щ- в-н м-є п-д-у-у- ----------------------------------- Цілком можливо, що він має подругу. 0
Tsilk-m ----lyv-, shcho v-n ma-----dr--u. Tsilkom mozhlyvo, shcho vin maye podruhu. T-i-k-m m-z-l-v-, s-c-o v-n m-y- p-d-u-u- ----------------------------------------- Tsilkom mozhlyvo, shcho vin maye podruhu.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba spaniolă

Limba spaniolă face parte din limbile lumii. Aceasta este limba maternă a mai mult de 380 de milioane de oameni. În plus, există mulți oameni care o vorbesc ca a doua limbă. Asta face ca spaniola să fie una dintre cele mai importante limbi din lume. De asemenea, ea este cea mai răspândită dintre toate limbile romanice. Vorbitorii de limbă spaniolă îşi numesc limba español sau castellano . Termenul c astellano dezvăluie originea limbii spaniole. Aceasta s-a dezvoltat de la limba vorbită în regiunea Castilia. Cei mai mulți spanioli au vorbit castellano încă din secolul al 16-lea. Astăzi, termenii español și castellano sunt folosiţi ca sinonime. Dar ei pot avea, de asemenea, o dimensiune politică. Spaniola a fost răspândită prin cucerire și colonizare. Spaniola este, de asemenea, vorbită în Africa de Vest și în Filipine. Dar cei mai mulți vorbitori de limbă spaniolă trăiesc în continentul american. În America Centrală și de Sud, spaniola este limba dominantă. Cu toate acestea, numărul de persoane vorbitoare de limbă spaniolă este, de asemenea, în creștere în Statele Unite ale Americii. Aproximativ 50 de milioane de oameni din Statele Unite ale Americii vorbesc spaniola. Mai mult decât în Spania! Spaniola de pe continentul american este diferită de spaniola europeană. Diferențele se găsesc cel mai mult în vocabular și gramatică. Pe continentul american, de exemplu, se folosește o formă diferită a timpului trecut. Există, de asemenea, multe diferențe în vocabular. Unele cuvinte sunt folosite doar pe continentul american, altele doar în Spania. Dar spaniola nu este chiar uniformă pe continentul american. Există mai multe diferienţe de spaniolă pe continentul american. După limba engleză, spaniola este limba străină cea mai învățată din întreaga lume. Iar aceasta poate fi învățată destul de repede. Ce mai așteptaţi? - ¡Vamos!