Dicționar de expresii

ro Adverbe   »   uk Прислівники

100 [o sută]

Adverbe

Adverbe

100 [сто]

100 [sto]

Прислівники

[Pryslivnyky]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
deja odată – încă niciodată в-е од----а- - --------и вже один раз – ще ніколи в-е о-и- р-з – щ- н-к-л- ------------------------ вже один раз – ще ніколи 0
v-h- o--n-r-z---s---e -ik--y vzhe odyn raz – shche nikoly v-h- o-y- r-z – s-c-e n-k-l- ---------------------------- vzhe odyn raz – shche nikoly
Aţi fost deja odată la Berlin? В----е -ул- ----рлін-? Ви вже були в Берліні? В- в-е б-л- в Б-р-і-і- ---------------------- Ви вже були в Берліні? 0
Vy---he-bul- --B-rl-n-? Vy vzhe buly v Berlini? V- v-h- b-l- v B-r-i-i- ----------------------- Vy vzhe buly v Berlini?
Nu, încă niciodată. Ні, щ--ні-ол-. Ні, ще ніколи. Н-, щ- н-к-л-. -------------- Ні, ще ніколи. 0
N----hche--i----. Ni, shche nikoly. N-, s-c-e n-k-l-. ----------------- Ni, shche nikoly.
cineva – nimeni Х------у-- --ніх-о Хто-небудь – ніхто Х-о-н-б-д- – н-х-о ------------------ Хто-небудь – ніхто 0
Kh---n-bu------i---o Khto-nebudʹ – nikhto K-t---e-u-ʹ – n-k-t- -------------------- Khto-nebudʹ – nikhto
Cunoaşteţi aici pe cineva? В- зн--т---ут -ог---ебудь? Ви знаєте тут кого-небудь? В- з-а-т- т-т к-г---е-у-ь- -------------------------- Ви знаєте тут кого-небудь? 0
Vy z--ye-- --t ------eb--ʹ? Vy znayete tut koho-nebudʹ? V- z-a-e-e t-t k-h---e-u-ʹ- --------------------------- Vy znayete tut koho-nebudʹ?
Nu, nu cunosc pe nimeni / nimenea aici. Ні,-я -е зн-ю--ут н-к-г-. Ні, я не знаю тут нікого. Н-, я н- з-а- т-т н-к-г-. ------------------------- Ні, я не знаю тут нікого. 0
Ni,-y---e-z--yu t-t-----h-. Ni, ya ne znayu tut nikoho. N-, y- n- z-a-u t-t n-k-h-. --------------------------- Ni, ya ne znayu tut nikoho.
încă – nu mai ще-–-----ш- -і ще – більше ні щ- – б-л-ш- н- -------------- ще – більше ні 0
s---e-–-b-l---e ni shche – bilʹshe ni s-c-e – b-l-s-e n- ------------------ shche – bilʹshe ni
Rămâneţi încă mult timp aici? В- т----е-н-дов----али-аєт-с-? Ви тут ще надовго залишаєтеся? В- т-т щ- н-д-в-о з-л-ш-є-е-я- ------------------------------ Ви тут ще надовго залишаєтеся? 0
Vy --- sh--e--a-o-ho--a---h-y-t-s--? Vy tut shche nadovho zalyshayetesya? V- t-t s-c-e n-d-v-o z-l-s-a-e-e-y-? ------------------------------------ Vy tut shche nadovho zalyshayetesya?
Nu, nu mai rămân mult timp aici. Ні,-- -а-иша--я не-адо-го. Ні, я залишаюся ненадовго. Н-, я з-л-ш-ю-я н-н-д-в-о- -------------------------- Ні, я залишаюся ненадовго. 0
N-,--a---lyshay--ya nen----ho. Ni, ya zalyshayusya nenadovho. N-, y- z-l-s-a-u-y- n-n-d-v-o- ------------------------------ Ni, ya zalyshayusya nenadovho.
încă ceva – nimic altceva ще-щос- –-б---ш- н-ч-го ще щось – більше нічого щ- щ-с- – б-л-ш- н-ч-г- ----------------------- ще щось – більше нічого 0
s--h---hch-s- - ---ʹshe n--h--o shche shchosʹ – bilʹshe nichoho s-c-e s-c-o-ʹ – b-l-s-e n-c-o-o ------------------------------- shche shchosʹ – bilʹshe nichoho
Mai doriţi să beţi ceva? Хоч--- ---щось в-п---? Хочете ще щось випити? Х-ч-т- щ- щ-с- в-п-т-? ---------------------- Хочете ще щось випити? 0
Khoch-te sh-he--hc-os- v-p--y? Khochete shche shchosʹ vypyty? K-o-h-t- s-c-e s-c-o-ʹ v-p-t-? ------------------------------ Khochete shche shchosʹ vypyty?
Nu, nu mai doresc nimic. Н------е хо-- біл--- н-ч---. Ні, я не хочу більше нічого. Н-, я н- х-ч- б-л-ш- н-ч-г-. ---------------------------- Ні, я не хочу більше нічого. 0
Ni,----n---h-c-u------he-n---o--. Ni, ya ne khochu bilʹshe nichoho. N-, y- n- k-o-h- b-l-s-e n-c-o-o- --------------------------------- Ni, ya ne khochu bilʹshe nichoho.
deja ceva – încă nimic в---що---–-ще--ічого вже щось – ще нічого в-е щ-с- – щ- н-ч-г- -------------------- вже щось – ще нічого 0
v-h--s-c-o-ʹ –--hch-------ho vzhe shchosʹ – shche nichoho v-h- s-c-o-ʹ – s-c-e n-c-o-o ---------------------------- vzhe shchosʹ – shche nichoho
Aţi mâncat deja ceva? Ви вж- ---ь ----и? Ви вже щось з’їли? В- в-е щ-с- з-ї-и- ------------------ Ви вже щось з’їли? 0
V--v----s-ch--ʹ-z-i--y? Vy vzhe shchosʹ zʺi-ly? V- v-h- s-c-o-ʹ z-i-l-? ----------------------- Vy vzhe shchosʹ zʺïly?
Nu, n-am mâncat încă nimic. Н-- я ще ні---- н- -в-- -л-. Ні, я ще нічого не їв / їла. Н-, я щ- н-ч-г- н- ї- / ї-а- ---------------------------- Ні, я ще нічого не їв / їла. 0
Ni,-y--s---- -i--oho----i---- --l-. Ni, ya shche nichoho ne i-v / i-la. N-, y- s-c-e n-c-o-o n- i-v / i-l-. ----------------------------------- Ni, ya shche nichoho ne ïv / ïla.
încă cineva – nimeni altcineva щ- х---не-уд----бі------і--о ще хто-небудь – більше ніхто щ- х-о-н-б-д- – б-л-ш- н-х-о ---------------------------- ще хто-небудь – більше ніхто 0
sh-h---ht--n-b-d--- -ilʹ----nikh-o shche khto-nebudʹ – bilʹshe nikhto s-c-e k-t---e-u-ʹ – b-l-s-e n-k-t- ---------------------------------- shche khto-nebudʹ – bilʹshe nikhto
Mai doreşte cineva o cafea? Б-ж-- ----т---еб-д- --ви? Бажає ще хто-небудь кави? Б-ж-є щ- х-о-н-б-д- к-в-? ------------------------- Бажає ще хто-небудь кави? 0
Bazh-----hche--h----e---ʹ-ka-y? Bazhaye shche khto-nebudʹ kavy? B-z-a-e s-c-e k-t---e-u-ʹ k-v-? ------------------------------- Bazhaye shche khto-nebudʹ kavy?
Nu, nimeni altcineva. Н-, більше---х--. Ні, більше ніхто. Н-, б-л-ш- н-х-о- ----------------- Ні, більше ніхто. 0
N-,--ilʹshe ni-hto. Ni, bilʹshe nikhto. N-, b-l-s-e n-k-t-. ------------------- Ni, bilʹshe nikhto.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba arabă

Limba arabă este una dintre limbile cele mai importante din lume. Este vorbită de peste 300 de milioane de oameni. Ei locuiesc în peste 20 de ţări diferite. Araba face parte din limbile afro-asiatice. Limba arabă s-a creat cu milioane de ani în urmă. La început era vorbită în peninsula arabă. Şi apoi s-a răspândit mai departe. Araba vorbită este foarte diferită de araba standard. Există numeroase dialecte arabe. Putem spune că, în fiecare regiune, se vorbeşte diferit. Locutorii diferitelor dialecte nu se prea înţeleg între ei. De aceea, filmele din ţările arabe sunt de cele mai multe ori dublate. Doar aşa pot fi înţelese în întreaga ţară. Araba standard nu se mai vorbeşte astăzi. O putem regăsi doar sub formă scrisă. Cărţile şi presa folosesc doar limba arabă clasică. Până astăzi, nu există limba arabă de specialitate. De aceea, termenii de specialitate provin din alte limbi. Predomină termenii englezeşti şi franţuzeşti. Interesul faţă de limba arabă a crescut mult în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să înveţe araba. Se ţin cursuri în toate universităţile şi în multe şcoli. Scrierea arabă îi fascinează pe mulţi. Se scrie de la dreapta la stânga. Pronunţia şi gramatica limbii arabe nu sunt uşoare. Sunt multe sunete şi reguli pe care nu le găsim în alte limbi. De aceea, atunci când învăţăm ar trebui să urmăm o anumită ordine. Prima dată pronunţia, apoi gramatica, apoi scrierea...