Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   ko 계절과 날씨

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [열여섯]

16 [yeol-yeoseos]

계절과 날씨

[gyejeolgwa nalssi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Coreeană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: 이것은 계---요. 이-- 계----- 이-은 계-이-요- ---------- 이것은 계절이에요. 0
igeos-----g-e-eo--i--o. i-------- g------------ i-e-s-e-n g-e-e-l-i-y-. ----------------------- igeos-eun gyejeol-ieyo.
primăvara, vara, 봄--여름, 봄- 여-- 봄- 여-, ------ 봄, 여름, 0
b------o-e-m, b--- y------- b-m- y-o-e-m- ------------- bom, yeoleum,
toamna şi iarna. 가을-그리고 겨울. 가- 그-- 겨-- 가- 그-고 겨-. ---------- 가을 그리고 겨울. 0
g------ge-l-g------ul. g----- g------ g------ g---u- g-u-i-o g-e-u-. ---------------------- ga-eul geuligo gyeoul.
Vara este fierbinte. 여---따뜻해요. 여-- 따---- 여-은 따-해-. --------- 여름은 따뜻해요. 0
ye--e-m-eun-t---te--h---o. y---------- t------------- y-o-e-m-e-n t-a-t-u-h-e-o- -------------------------- yeoleum-eun ttatteushaeyo.
Vara bate soarele. 여름에는---이-빛--. 여--- 태-- 빛--- 여-에- 태-이 빛-요- ------------- 여름에는 태양이 빛나요. 0
y--le-------n--a-yang-i bi-h--y-. y------------ t-------- b-------- y-o-e-m-e-e-n t-e-a-g-i b-c-n-y-. --------------------------------- yeoleum-eneun taeyang-i bichnayo.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. 우-는---- 산책----을-좋아해요. 우-- 여-- 산--- 것- 좋---- 우-는 여-에 산-하- 것- 좋-해-. --------------------- 우리는 여름에 산책하는 것을 좋아해요. 0
u---eun y-o-----e -an--a----neu- g--s---l------ha-yo. u------ y-------- s------------- g------- j---------- u-i-e-n y-o-e-m-e s-n-h-e-h-n-u- g-o---u- j-h-a-a-y-. ----------------------------------------------------- ulineun yeoleum-e sanchaeghaneun geos-eul joh-ahaeyo.
Iarna este rece. 겨-은--워요. 겨-- 추--- 겨-은 추-요- -------- 겨울은 추워요. 0
gy-o-l--un chuw--o. g--------- c------- g-e-u---u- c-u-o-o- ------------------- gyeoul-eun chuwoyo.
Iarna ninge sau plouă. 겨-에는--- --- -가-와요. 겨--- 눈- 오-- 비- 와-- 겨-에- 눈- 오-나 비- 와-. ------------------ 겨울에는 눈이 오거나 비가 와요. 0
g-eo-l-e------un-i o-e-n- --ga-w---. g----------- n---- o----- b--- w---- g-e-u---n-u- n-n-i o-e-n- b-g- w-y-. ------------------------------------ gyeoul-eneun nun-i ogeona biga wayo.
Iarna stăm cu plăcere acasă. 우-는 겨울---에-있---- -아--. 우-- 겨-- 집- 있- 것- 좋---- 우-는 겨-에 집- 있- 것- 좋-해-. ---------------------- 우리는 겨울에 집에 있는 것을 좋아해요. 0
uli-eu- --e--l-e ji--e is-n-un ge-s-eu--j-h-a-aeyo. u------ g------- j---- i------ g------- j---------- u-i-e-n g-e-u--- j-b-e i-s-e-n g-o---u- j-h-a-a-y-. --------------------------------------------------- ulineun gyeoul-e jib-e issneun geos-eul joh-ahaeyo.
Este rece. 추--. 추--- 추-요- ---- 추워요. 0
ch--oyo. c------- c-u-o-o- -------- chuwoyo.
Plouă. 비- --. 비- 와-- 비- 와-. ------ 비가 와요. 0
b-g- w-y-. b--- w---- b-g- w-y-. ---------- biga wayo.
Bate vântul. 바람--불-요. 바-- 불--- 바-이 불-요- -------- 바람이 불어요. 0
ba--m-------e--o. b------ b-------- b-l-m-i b-l-e-y-. ----------------- balam-i bul-eoyo.
Este cald. 따뜻해요. 따---- 따-해-. ----- 따뜻해요. 0
t-att-u---e--. t------------- t-a-t-u-h-e-o- -------------- ttatteushaeyo.
Este însorit. 맑--. 맑--- 맑-요- ---- 맑아요. 0
ma---a--. m-------- m-l---y-. --------- malg-ayo.
Este senin. 화--요. 화---- 화-해-. ----- 화창해요. 0
hw------haeyo. h------------- h-a-h-n-h-e-o- -------------- hwachanghaeyo.
Cum este astăzi vremea? 오늘--날-- 어--? 오-- 날-- 어--- 오-은 날-가 어-요- ------------ 오늘은 날씨가 어때요? 0
o--u---u--nals-i----o---ey-? o-------- n------- e-------- o-e-l-e-n n-l-s-g- e-t-a-y-? ---------------------------- oneul-eun nalssiga eottaeyo?
Astăzi este rece. 오늘은--워요 오-- 추-- 오-은 추-요 ------- 오늘은 추워요 0
o-eu----n --u-oyo o-------- c------ o-e-l-e-n c-u-o-o ----------------- oneul-eun chuwoyo
Astăzi este cald. 오늘은----요. 오-- 따---- 오-은 따-해-. --------- 오늘은 따뜻해요. 0
on-u--e-- t-atteushae--. o-------- t------------- o-e-l-e-n t-a-t-u-h-e-o- ------------------------ oneul-eun ttatteushaeyo.

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.